Efectele stresului

Obisnuim sa asociem stresul cu efectele negative pe care le genereaza: oboseala, stare generala proasta, pina la diverse afectiuni atunci cind este foarte puternic si prelungit. Dar cite putin stres, din cind in cind, nu strica nimanui - avem nevoie de o anumita „cantitate" de stres pentru a declansa starea de alerta si un raspuns de tipul „lupta sau fugi", mostenit din timpurile primitive ale existentei noastre. Fara un pic de stres, insasii supravietuirea speciei ar fi amenintata. Stresul este o emotie folositoare si in viata noastra de zi cu zi - ne poate ajuta la cresterea performantelor fizice si intelectuale, inclusiv la stimularea creativitatii. Cercetari recente au aratat ca, pe termen scurt, stresul poate contribui la protejarea de unele afectiuni. El devine periculos doar atunci cind acttoneaza pe termen lung si cind scapa de sub control.

Este bun pentru sistemul nostru imunitar

De stresul pe termen scurt beneficiaza mecanismul nostru natural de protectie fata de agresiunile exterioare. In cantitati moderate, stresul ne ajuta sa luptam impotriva infectiilor provocate de diverse traumatisme, cum ar fi muscaturile si intepaturile de insecte sau de animale. In acest mecanism se gaseste si explicatia faptului ca doar prin odihna la pat putem scapa mai repede de o raceala sau de gripa, de exemplu. Stresul provocat de boala este suficient pentru a declansa o reactie de aparare; cel suplimentar, determinat de eforturi si munca sustinuta, nu face decit sa prelungeasca boala. De fapt, se stie ca stresul pe termen lung ne slabeste sistemul imunitar si poate favoriza instalarea bolilor, inclusiv a celor degenerative.

Asigura-te ca in alimentatia zilnica ai si produse care sustin sistemul imunitar, respectiv cit mai multe fructe si legume bogate in vitamina C si alti antioxidanti. Nu uita sa le consumi in stare cruda sau cit mai putin prelucrate termic, intrucit vitamina C se distruge prin fierbere si, partial, prin incalzire. In perioade de stres intens, ar fi bine sa iti ajuti organismul cu suplimente farmaceutice.

Este rau pentru fertilitate



In cazul femeilor, nivelurile ridicate de stres pot fi cauza unor cicluri menstruale neregulate sau chiar a lipsei lor, ceea ce inseamna, invariabil, imposibilitatea de a ramine insarcinata. Dereglata de stres, glanda hipofiza poate sa produca cantitati mari din hormonul numit prolactina. Acesta duce la ovulatii neregulate si fertilitate scazuta.

Indiferent ce problema ginecologica ai, e bine sa o discuti cu un medic de specialitate, chiar daca intentionezi (sau nu) sa ramii insarcinata. De asemenea, poate ca ar fi bine sa mergi la un nutritionist, homeopat sau fitoterapeut. Fiecare dintre acestia cunoaste modalitati naturale de reechilibrare a organismului, inclusiv de reglare a ciclului menstrual.

Combate inflamatiile si senzatia de durere

Ai observat ca, de multe ori, persoanele supuse unei raniri accidentale nu simt nici o durere? In conditii de stres maxim, durerea dispare si lasa sistemul nervos liber de aceasta preocupare, pentru a putea reactiona la pericol. Stresul pe termen scurt amelioreaza senzatia de durere si inflamatiile prin actiunea cortizolului, un hormon secretat de organism in conditii de stres. Explicatia acestui mecanism este simpla: stresul declanseaza in organism o reactie de aparare, iar rezultatele ei trebuie sa fie cit mai rapide si mai eficiente. Durerea si inflamatia sint obstacole ridicate in calea acestor rezultate, iar organismul lupta impotriva lor, dar numai temporar.

Poate afecta sistemul tiroidian

In conditii de stres, metabolismul se accelereaza si determina simptomele specifice hipertiroidiei: agitatie, anxietate si pierdere in greutate. Daca stresul se prelungeste, tiroida nu poate sustine singura secretia de hormoni in exces, ca raspuns la stimulii stresanti. In timp, glanda tiroida oboseste si devine hipoactiva, determinind simptomele hipotiroidiei: oboseala, senzatie de frig si crestere in greutate.

Atit hiper cit si hipotiroidia sint disfunctii glandulare care pot fi tratate medical. Ele pot fi diagnosticate foarte simplu, printr-un examen al nivelurilor de hormoni tiroidieni din singe.

In cantitati mici, este stimulant pentru creier

Desi abilitatea de a face fata stresului este diferita de la o persoana la alta, iar ceea ce ar putea insemna prea mult pentru unii oameni este foarte simplu de abordat pentru altii, stresul ne mentine pe toti „in priza", adaptabili si alerti. Studiile efectuate pina acum au aratat ca, fara o anumita „cantitate" de stres, activitatea cerebrala a oamenilor in virsta, de exemplu, incepe sa se deterioreze.