Advertise Here

Despre infertilitate, despre cum o putem invinge, despre femei si minunile lor

- Another Blogger Blog's

Se afișează postările cu eticheta Proceduri infertilitate. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Proceduri infertilitate. Afișați toate postările

Acupunctura presupune insertia unor ace foarte fine in anumite puncte activ biologice de pe corp (centrii energetici ori meridiane), ea ajutand la reglarea functiilor corpului, prevenirea sau vindecarea afectiunilor acute sau cronice, sau la alinarea durerilor. Acupunctura ajuta si in cazul infertilitatii, atunci cand o persoana se confrunta cu probleme precum hiper sau hipotiroidism.

Terapia prin acupunctura si infertilitatea

Desi medicina clasica inca nu poate explica in mod stiintific cum functioneaza acupunctura, este bine de stiut ca ea este folosita de mai bine de 3000 de ani, si se bazeaza pe cultura chineza care spune ca aceasta terapie ajuta la o echilibrare a energiilor din corpul nostru, echilibru de care avem nevoie pentru a ne pastra sanatatea. Atunci cand un centru energetic este blocat, sau cand are loc un dezechilibru energetic, efectele apar in santatea noastra corporala.

Cei care nu isi explica cum functioneaza terapia prin acupunctura refuza sa creada ca aceasta metoda antica poate fi benefica.

Cercetatorii de la Institutul National de Sanatate din Statele Unite au emis cateva teorii referitoare la aceasta tehnica. Ei spun in felul urmator:

Schimbarile la nivelul sistemului nervos central din timpul sedintelor de acupunctura modifica presiunea sangelui si temperatura corpului.
Acupunctura stimuleaza sistemul nervos central facand ca neurotransmitatorii si neurohormonii sa fie eliberati, dezlantuind o serie de procese prin care corpul nostru se vindeca singur.
Acupunctura reduce durerea prin eliberarea endorfinelor.
Acupunctura, alaturi de alte tratamente naturiste, a fost folosita timp de secole pentru a vindeca anumite afectiuni cauzatoare de infertilitate. De exemplu, acupuntura si medicamentele din plante nu va vor ajuta in cazul in care trompele dvs sunt lipite (din cauza unor infectii la nivel pelvian, sau din cauza unei endometrioze). In orice caz, in aceasta situatie, o femeie poate recurge la aceasta metoda de tratament, acupunctura si medicamente din plante, pentru o mai buna functionare a ovarelor si pentru functia foliculara. S-a demonstrat ca acupunctura mareste fluxul sangelui la nivelul endometrului, ajutand astfel la crearea unui strat mai bogat si mai gros, ajutand la o fixare mai usoara a embrionului.

Un studiu realizat in Germania in anul 2002 a aratat ca dintr-un total de 80 de femei ce au recurs la metoda de fertilizare in vitro si au facut si acupunctura, 34 din ele au ramas insarcinate, ceea ce inseamna o rata de succes de 42,5%. Dintr-un alt numar de 80 de femei ce au recurs la fertilizare in vitro dar nu au facut acupunctura, doar 21 de femei(adica 26,3%) au ramas insarcinate. Acelasi studiu a fost realizat recent in Statele Unite, pe un esantion de 114 femei, iar din cele care au urmat fertilizarea in vitro si acupunctura, 51% au ramas insarcinate, in timp ce restul, care au facut fertilizare in vitro fara acupunctura, au avut ca rata de succes de 36%. Un procent de 8% din cele care au recurs si la acupunctura au avut avort spontan, iar celelalte au inregistrat un procent de 20%. Cele care au recurs la terapia prin acupunctura au avut sanse foarte mici de a suferi o sarcina extrauterina.

Cand ar trebui sa incepem tratamentul cu acupunctura?

Acupunctura este un tratament asemeni oricarei terapii, si, de regula, este recomandata pacientelor cu trei - patru luni inainte de inseminare, de fertilizarea in vitro ori a unui embriotransfer . Se pare ca aceasta perioada de tratament are un efect foarte bun.

Un studiu realizat la Universitatea din Gothenburg si la un centru de fertilizare dintr-un departament de Obstetrica si Ginecologie din Scandinavia, a constat in incurajarea femeilor de a urma terapia prin acupunctura inainte si dupa un embriotransfer. Studiile au aratat ca un tratament adecvat impotriva infertilitati consta in acupunctura, medicamente din plante si medicina clasica. Uneori, chiar si fara ajutorul medicinei clasice, adica numai prin combinatia de acupunctura si medicamente pe baza de plante fac posibila conceperea unui copil.

Cand este recomandabil sa intrerupem tratamentul cu acupunctura?

In mod obisnuit, avorturile spontane se produc in primele 3 luni ale sarcinii, asa ca, cel mai bine este sa continuati tratamentul inca 12 saptamani dupa ce ati ramas insarcinata ca sa nu riscati.

Aceste puncte de acupuncura vor fi altele dupa ce va avea loc o inseminare, o fertilizare in vitro sau a unui embriotransfer?

Medicul dvs acupuncturist nu va va introduce ace in zona abdominalo-pelviana dupa ce are loc una din procedurile mentionate mai sus. Exista 6 puncte de acupunctura ce trebuiesc evitate atunci cand pacienta este insarcinata ori cand o sarcina este de asteptat. Cele 6 puncte vizeaza zona vezicii urinare, a stomacului, a intestinului gros, a splinei, si abdomenului.

Care sunt riscurile folosirii acupuncturii?

Factorii de risc sunt minimi atunci cand folosim tratamentul cu acupunctura pentru videcarea infertilitatii. Exista totusi sanse de a pierde sarcina in cazul in care terapia nu este facuta corect. Tocmai de aceea, acelea dintre dvs care isi doresc sa isi faca un astfel de tratament ar trebui sa apeleze la un medic acupuncturist specializat pe tratarea infertilitatii.

Riscurile asociate acupuncturii sunt: punctia organelor, transmiterea unor boli infectioase, ruperea sau uitarea acelor si sangerari minore. Totusi, consultarea unui medic specialist recunoscut va va scuti de neplacerile mentionate mai sus.

Acupunctura nu este contraindicata nimanui, indiferent de patologie sau medicamentele folosite.

Ce fel de afectiuni cauzatoare de infertilitate trateaza acupunctura?

Acupunctura este folosita pentru a trata aproape orice tip de afectiune ce duce la infertilitate, precum trompe spasmice (dispar covulsiile la nivelul trompelor cu ajutorul acupuncturii, insa trompele blocate nu se vor debloca). De cele mai multe ori acupunctura este ajutata de medicamente pe baza de plante pentru a stimula dezvoltarea foliculara, pentru a nu se produce un avort spontan, pentru a trata infertilitatea fara cauza, hiperprolactinemie, pentru tratarea sindromului ovarelor polichistice, a anovulatiei, iar in cazul barbatilor, ea ajuta la imbunatatirea calitatii si cantitatii de sperma.


Preluare: E-fertilitate.ro
Comments: (0)
Histeroscopia

Introducere

Histeroscopia reprezinta una dintre cele mai eficiente si putin invazive metode de diagnostic in ceea ce priveste patologia cavitatii uterine. Beneficiile sale sunt imense in cazurile de infertilitate de cauza anatomica ce privesc uterul, atat din punct de vedere al diagnosticului extrem de precis cat si din punctul de vedere al abordului terapeutic chirurgical al respectivei afectiuni, care poate fi facut in cadrul aceleasi sedinte histeroscopice.

Principii

Spre deosebire de laparoscopie, la ora actuala histeroscopia nu mai este o metoda de diagnostic aflata excusiv in apanajul spitalelor dotate cu sisteme de endoscopie. Progresul tehnologic din ultimii ani, cu aparitia telescoapelor extrem de subtiri (unele de chiar 3 mm diametru), a permis efectuarea histeroscopiilor diagnostice in conditii de "office", adica in ambulator, fara a fi nevoie de internare in spital sau de anestezie generala, ca in cazul laparoscopiei.

Metoda consta in introducerea unui telescop extrem de subtire, intre 3 si 5 mm diametru, prin canalul cervical, cu ajutorul unei teci speciale de lucru, care are un diametru ceva mai mare (intre 7 si 10 mm). La capatul celalalt al telescopului se monteaza o camera video asemanatoare celei folosite in laparoscopie.

Diferentele intre cele doua sisteme optice de vizualizare sunt majore:

- Telescopul folosit in histeroscopie este prevazut cu o prisma care permite vederea la diferite unghiuri, de 12, 30 sau chiar de 70 de grade. Exista si telescoape cu vedere la 0 grade, folosite mai rar, pentru o vedere panoramica.
- Sistemul acesta optic permite vizualizaea in detaliu a elementelor anatomice aflate la mica distanta (o cavitate uterina are undeva in jurul a 6-7 cm), spre deosebire de laparoscopie unde sunt necesare vederi in ansamblu a cavitatii peritoneale.
- Vederea aceasta laterala ese necesara deoarece telescopul este manufacturat dintr-un tub rigid, care nu poate fi orientat spre diferite parti ale cavitatii uterine deoarece el este solidarizat cu canalul cervical care masoara uneori cca 4 cm.
- Obtinerea camerei de lucru se realizeaza cu ajutorul unor medii lichide de distensie, pompate cu ajutorul unor sisteme de irigare speciale.

Instrumentar

Camera video
- Telescop cu vedere laterala de 12, 30 de grade
- Canal de lucru (teaca) de 7 sau 10 mm
- Uteromat (pompa speciala de vehiculare a substantei de distensie a cavitatii uterine)
- Sursa de lumina cu bec rece de xenon sau halogen
- Cablu optic flexibil ce conecteaza sursa de lumina cu telescopul
- Monitor TV de inalta rezolutie
- Unitate electrocoagulare monopolara
- Pense de prehensiune flexibile de 3 mm
- Foarfeci flexibile de 3 mm
- Rezectoscop


Echipa operatorie

Histeroscopia exceleaza prin faptul ca interventia este efectuata doar de un singur operator, din acest motiv aceasta procedura poate fi efectuata si in conditii de cabinet.


Procedura

Pacienta este pozitionata pe masa ginecologica in postura clasica, cu piciorele departate la cca 90 de grade, in conditii de sterilitate absoluta. Se instituie o anestezie care poate fi locala, prin blocarea filetelor nervoase cervicale, ori generala, care la randul ei poate fi cu sau fara intubatie orotraheala (IOT). Alegerea tipului de anestezie depinde de mai multi factori printre care starea emotionala a pacientei, tipul de procedura preconizat si bineinteles de alegerea anestezistului.

Afectiuni ce pot fi diagnosticate prin histeroscopie

Afectiuni ce pot fi diagnosticate prin histeroscopieSusFibrom uterin. Fibromul uterin poate fi diagnosticat daca este situat intramural si proemina in cavitatea uterina sau este un fibrom pediculat dezvoltat in cavitate, denumit submucos.

Nodulii submucosi apar ca proeminente mai mult sau mai putin voluminoase, cu un contur regulat sau nu, cu o zona de implantare mai mare sau mai mica.

Nodulii intramurali pot fi vizualizati daca deformeaza suprafata cavitatii uterine.
Ei pot avea diferite localizari cu profunde implicatii asupra fertilitatii pacientei. In general nodulii submucosi sunt usor de indepartat, mai ales cei cu baza mica de implantare. Nu acelasi lucru se poate spune despre cei intramurali care se pot localiza in zone critice ale cavitatii uterine, dintre care cele mai periculoase sunt cele aflate la nivelul ostiumurilor tubare sau la nivel cervical. Cele din vecinatatea insertiei trompei pot bloca ostiul tubar sau pot comprima trompa, interferand negativ cu procesul de fertilizare. Alte localizari cu prognostic sumbru sunt cele de la nivelul istmului uterin, care impiedica pasajul spermatozoizilor in cavitatea uterina.

Polipi intracavitari. Polipii intracavitari sunt o entitate anatomica destul de des intalnita in cursul histeroscopiilor. Ei se prezinta ca mici excrescente de diferite dimensiuni, care au o forma mai degraba sferica, si legati de peretele uterin printr-un mic pedicul. Localizarea lor poate fi la nivel fundic, pe peretele anterior sau posterior al cavitatii oterine, dar se pot localiza si la nivelul ostiumurilor tubare, obturand accesul spermatozoizilor la nivelul acestora.

Sinechii uterine. In cazurile de sinechie uterina, totala sau partiala, se poate vizualiza lipsa endometrului, prezenta de aderente sau lipsa de distensie a cavitatii uterine in anumite zone. Deseori aderentele mai laxe sunt disociate de catre mediul de distensie folosit pentru obtinerea camerei de lucru. Aderentele mai organizate necesita sectionarea cu foarfecele sau cu electrocauterul, in vederea obtinerii camerei de lucru.

Cancer endometrial. Rareori chirurgul poate sa aiba surpriza sa descopere la un examen histeroscopic leziuni sugestive pentru neoplasm endometrial. Procedura este utila nu numai in vizualizarea tumorii dar si pentru efectuarea unei biopsii la vedere din zona transformata tumoral (care ulterior va fi examinata histopatologic)

Corpi straini intrauterini. Nu rareori exista cazuri in care dispozitivele anticonceptionale intrauterine (DIU) nu pot fi extrase clasic (lipsa firului extractor datorita deteriorarii acestuia sau datorita designului DIU, care nu este prevazut cu fir), asa ca singura metoda de extragere a acestora este calea histeroscopica.

Rareori se pot vizualiza fragmente tisulare ale unor feti din sarcini vechi, incomplet eliminate, in special oasele craniului, coaste, vertebre precum si oase lungi (femur, humerus).

Anomalii congenitale. Anomaliile mulleriene reprezinta si ele un segment important al cazurilor de infertilitate care pot fi descoperite si uneori tratate chirurgical pe cale histeroscopica. Malformatiile uterine ce pot fi diagnosticate histeroscopic sunt septul uterin (uter septat), uterul bicorn si didelf, uterul unicorn cu sau fara corn rudimentar. Dintre acestea doar uterul septat beneficiaza de abord chirurgical prin rezectia histeroscopica a septului.

Stenoza ostium tubar. Exista situatii in care din cauze infectioase sau inflamatorii, ostiurile tubare sunt complet stenozate, fara existenta unor compresiuni extrinseci (nodulu fibromatosi). In cazurile acestea se observa lipsa vizualizarii orificiilor tubare, cornurile uterine terminandu-se in deget de manusa.

Hiperplazie polipoida endometriala. Deseori la examenul histeroscopic se descopera existenta unui endometru bogat reprezentat, cu numeroase proeminente mai mult sau mai putin regulate, cu aspect polipoid, cu suprafata anfractuoasa si inegal colorata. Conditia aceasta poarta numele de hiperplazie polipoida a endometrului si reprezinta si ea o cauza de infertilitate.



Autor: dr. Dan Tutunaru - medic primar obstetrica ginecologie
www.infertilitate.ro
Comments: (0)
Histerosalpingografie


Examen radiologic al uterului si al trompelor lui Fallopio. Acest examen asociaza histerografia (examenul radiologic al uterului) cu salpingografia (examenul radiologic al trompelor).

Indicatii - Medicul prescrie in mod obisnuit o histerosalpingografie atunci cand pacienta sufera de tulburari de ciclu, sangerari anormale sau de sterilitate si in caz de avort spontan.

Pregatire si desfasurare - Examenul este practicat, intr-un centru de radiologie, intre a 8-a si a 12-a zi dupa menstruatie, cu vezica goala. Medicul radiolog pune un specul cu scopul de a vedea colul uterin si de a pune aici canula de histerografie care va servi la efectuarea injectarii, nedureroasa, a produsului de contrast. Odata injectat, acesta opacifiaza progresiv colul uterin, cavitatea uterina apoi trompele lui Fallopio. O histerosalpingografie dureaza intre 25 si 30 minute. De indata ce examenul este incheiat, pacienta poate sa-si reia activitatile.

Efecte secundare - Histerosalpingografia este un examen delicat care poate fi dureros. Uneori, in orele care urmeaza, pacienta poate resimti dureri in partea de jos a abdomenului, insotite de febra. Este vorba de o reactie locala la produsul de contrast, care dispare rapid. Uneori exista si unele semne de alergie la iod (mancarimi, urticarie pe corp).

Contraindicatii - Histerosalpingografia trebuie sa fie realizata in afara perioadelor de hemoragii (menoragii sau metroragii) sau ale infectiilor genitale. Acest examen este contraindicat in caz de alergie cunocuta fata de iod, in caz de sarcina sau in caz de infectie necunoscuta a vaginului si trompelor (salpingita), deoarece ar risca diseminarea infectiilor in micul bazin (pelviperitonita).
Comments: (1)
Laparoscopia este o procedura chirurgicala ce foloseste un tub subtire, luminat, numit laparoscop, ce este introdus in abdomen printr-o mica incizie la nivelul peretelui abdominal si care este folosita pentru examinarea organelor abdominale sau genitale interne. Aceasta este folosita pentru diagnosticul unor afectiuni precum chisturile, aderentele, fibroamele si infectiile. Cu acest aparat pot fi recoltate si probe de tesut pentru biopsie. De asemenea, acestuia ii pot fi atasate si alte instrumente, precum foarfecele chirurgical.


In timpul laparoscopiei se mai pot efectua si alte proceduri chirurgicale, precum:

-indepartarea aderentelor
-repararea unei hernii hiatale sau inghinale
-efectuarea ligaturii tubare
-indepartarea unor organe precum uterul, splina, vezica biliara (colecistectomia laparoscopica) sau apendicele (apendicectomia); mai poate fi realizata si indepartarea partiala a colonului
-diagnosticarea si tratarea bolii inflamatorii pelvine, a unei sarcini ectopice sau a endometriozei.

In multe cazuri, laparoscopia elimina necesitatea unei operatii extensive (laparotomie) ce ar necesita o incizie mare a abdomenului. Laparoscopia implica riscuri mai mici, este mai putin costisitoare si poate fi efectuata fara a necesita spitalizare.

Indicatii

Laparoscopia este folosita pentru:


-evaluarea si eventual indepartarea unor tumori de la nivelul abdomenului sau pelvisului
-diagnosticarea si tratarea unor afectiuni precum endometrioza, sarcina ectopica sau boala inflamatorie pelvina
-diagnosticul unor afectiuni ce fac dificila aparitia unei sarcini; aceste afectiuni includ chisturile, aderentele, fibroamele si infectiile; laparoscopia se efectueaza dupa ce testele preliminarii pentru infertilitate au fost neconcludente
-efectuarea unei biopsii
-pentru determinarea unor posibile metastaze la nivel abdominal
-efectuarea ligaturii tubare
-rezolvarea unei hernii hiatale sau inghinale
-indepartarea unui organ bolnav sau lezat precum vezica biliara, apendicele sau ovarele.


Pregatirea pentru laparoscopie
Inainte de realizarea laparoscopiei pacientul va trebui sa semneze un document prin care isi da acordul pentru efectuarea acestei investigatii. Medicul va informa pacientul despre riscurile, modul de realizare si rezultatele procedurii.


Pacientul trebuie sa informeze medicul despre:

-medicamentele pe care le ia, in special anticoagulante (care subtiaza sangele)
-eventuale alergii la medicamente, inclusiv anestezice
-daca are probleme cu sangerarea
-daca este sau ar putea fi insarcinata.
Inainte de efectuarea laparoscopiei pacientul:
-nu trebuie sa manance sau sa bea pentru cel putin 12 ore; un stomac gol ajuta la prevenirea varsaturilor in timpul operatiei si reduce riscul de aparitie a complicatiilor
-trebuie sa-si lase bijuteriile acasa; orice bijuterie pe care acesta o poarta trebuie indepartata inaintea operatiei
-trebuie sa-si indeparteze ochelarii, lentilele de contact sau proteza dentara; acestea ii vor fi inapoiate dupa ce interventia se incheie
-sa-si asigure transportul inapoi la domiciliu dupa terminarea interventiei.

Medicul poate recomanda efectuarea unei clisme evacuatorii, cu cateva zile pana la cateva ore inainte de interventie.


Modul de efectuare
Laparoscopia este efectuata de catre un medic chirurg sau de catre un medic ginecolog. Laparoscopia este o procedura chirurgicala ce nu necesita spitalizare. In general este folosita anestezia generala, insa pot fi folosite si alte tipuri de anestezii (precum rahianestezia).
Cu aproximativ o ora inainte de interventie, pacientul trebuie sa-si goleasca vezica urinara. I se va monta o perfuzie intravenoasa la nivelul bratului, prin care i se vor administra lichide si medicamente. De asemenea, i se va putea administra un sedativ usor, care sa-l ajute sa se relaxeze.

Pentru pregatirea laparoscopiei se vor efectua cateva proceduri. Acestea se fac dupa ce pacientul este anesteziat si inconstient:

-se intubeaza pacientul sau se aplica o masca pentru oxigen, pentru a-l ajuta sa respire si pentru a-i proteja caile respiratorii; aceasta procedura se efectueaza dupa ce pacientul este anesteziat si inconstient
-se monteaza un tub subtire si flexibil, prin uretra pana in vezica urinara (sonda vezicala)
-o parte a parului pubian va fi rasa
-abdomenul si zona pelvina vor fi curatate cu un antiseptic
-medicul poate efectua o examinare pelvina, inainte de a se introduce in vagin un instrument denumit canula; canula face posibila miscarea uterului si a ovarelor, astfel incat sa furnizeze medicului o imagine cat mai buna a acestei zone.

In timpul interventiei se practica o incizie la nivelul peretelui abdominal, cu dimensiunile cuprinse intre 1,5 – 2,5 cm. Localizarea inciziei depinde de tipul de procedura. Se pot practica si alte incizii daca este necesara folosirea unor instrumente suplimentare. La nivelul inciziei se introduce un ac, prin care se injecteaza incet, gaz (dioxid de carbon sau oxid de azot) in abdomen. Gazul creaza un spatiu de manevra prin ridicarea peretelui abdominal.
Apoi, prin incizie, se introduce laparoscopul si se vizualizeaza organele. Alte instrumente (cum ar fi un mic foarfece sau un forceps) pot fi inserate printr-o alta incizie si folosite pentru a preleva tesut, repara leziuni sau drena chisturi. De asemenea, laparoscopului ii poate fi atasat un laser.

Dupa efectuarea interventiei, laparoscopul si gazul sunt indepartate. Incizia va fi inchisa cu cateva fire si va fi acoperita cu un bandaj. De obicei, sunt folosite fire resorbabile; acestea nu trebuie indepartate. Dupa ce incizia se vindeca cicatricea remanenta va fi foarte mica si greu vizibila.

Laparoscopia dureaza in medie 30 – 90 de minute, in functie procedura, dar poate dura mai mult daca se descopera o anumita afectiune, precum endometrioza, care necesita si tratament. Dupa terminarea interventiei pacientul va fi dus intr-un salon si supravegheat pana se trezeste din anestezie. Daca nu sunt alte indicatii, pacientul isi poate relua activitatea zilnica dupa o zi, dar trebuie sa evite activitatile solicitante sau efortul fizic intens pentru aproximativ o saptamana.



De retinut!


Daca pentru laparoscopie se foloseste anestezia generala, atunci pacientul va fi inconstient si nu va simti nimic. Dupa trezire acesta se poate simti ametit pentru cateva ore. Pentru 1 sau 2 zile dupa procedura, poate apare oboseala si dureri (acestea sunt datorate anestezicului). Daca s-a practicat intubarea, pacientul poate avea cateva leziuni la nivelul gatului ce pot crea disconfort. Acest disconfort poate fi indepartat prin folosirea gargarei cu apa sarata.

Riscuri
Complicatiile dupa laparoscopie sunt rare, dar pot include:


-sangerari de la nivelul inciziei
-infectarea zonei care a fost examinata
-lezarea unui organ intern sau a unui vas de sange; acestea pot duce la o sangerare excesiva (hemoragie) care sa necesite interventia pentru a fi reparat
-decesul datorat anesteziei generale; acest lucru este insa foarte rar.

Exista cateva afectiuni care contraindica, datorita riscului de aparitie a complicatiilor, efectuarea unei laparoscopii, precum:

-cancer abdominal
-hernie abdominala
-interventii chirurgicale abdominale in antecedente.


Dupa laparoscopie
Imediat dupa terminarea interventiei pacientul va fi dus intr-un salon unde va fi supravegheat pana se trezeste din anestezie. In general, durata stationarii in salon este de 1 pana la 4 ore, dupa care acesta va fi externat. Medicul va recomanda pacientului o serie de instructiuni care il vor ajuta in procesul de recuperare. Dupa laparoscopie poate sa apara balonarea, cateva echimoze (vanatai) si disconfort in jurul inciziilor.Gazul folosit in timpul interventiei poate sa irite temporar diafragmul. Pot sa apara dureri de umeri la cateva ore dupa procedura.


O parte din gazul folosit la interventie se poate infiltra in piele si produce "trosnituri" daca pielea din zona inciziilor este frecata. Aceasta situatie este inofensiva si dispare de la sine in cateva zile.

Se recomanda consultul medical daca apar:

-roseata si edem (umflatura) pe o zona mare in jurul inciziei
-sangerari sau alte secretii la nivelul suturii
-febra
-dureri abdominale severe
-raguseala ce dureaza mai mult de cateva zile, cu tendinta la agravare.


Rezultate
Laparoscopia este o procedura chirurgicala ce foloseste un tub subtire, luminat, numit laparoscop, care este introdus in abdomen printr-o mica incizie la nivelul peretelui abdominal si care este folosita pentru examinarea organelor abdominale sau genitale interne. Medicul va discuta cu pacientul rezultatul interventiei. Rezultatele testelor de laborator sau a biopsiei, pot fi disponibile dupa cateva zile de la operatie.


Laparoscopia

Normal

Organele au forma, pozitia si dimensiunea normala.

Nu sunt descoperite chisturi, aderente sau tumori.

Nu exista semne de boala (precum endometrioza), inflamatie (precum apendicita) sau infectie.

Anormal

Un organ poate avea forma, dimensiunea sau pozitia anormala.

Sunt descoperite chisturi, aderente sau tumori.

Apar semne de boala (precum endometrioza) sau de infectie.

Poate fi descoperita o sarcina ectopica.

Apare inflamarea unor organe, precum apendicita, colecistita sau boala pelvina inflamatorie.

Sunt descoperite cicatrici la nivelul organelor interne (precum trompele uterine).



Factori care pot influenta testul
Factorii ce pot influenta acuratetea si rezultatul testului sunt:

-obezitatea poate face laparoscopia dificila
-cicatrici datorate unor interventii chirurgicale anterioare pot face laparoscopia dificila sau chiar imposibila
-prelevarea unei cantitati insuficiente de tesut; in cazul in care cantitatea de tesut prelevata pentru biopsie este insuficienta, rezultatele pot fi neconcludente.


De retinut!


-persoanele obeze care nu au avut in antecedente nici o alta interventie chirurgicala, necesita o incizie mai larga pentru a permite introducerea laparoscopului; aceasta procedura este denumita laparoscopie deschisa
-alta procedura (denumita culdoscopie sau hidrolaparoscopie transvaginala) furnizeaza o vizualizare mai buna a organelor genitale interne feminine (uter, trompe uterine, ovare); pentru aceasta se practica o incizie la nivelul peretelui vaginal prin care se introduce apoi laparoscopul; culdoscopia inlocuieste cu succes laparoscopia
-evitarea oricaror bauturi carbogazoase pentru 1 – 2 zile postoperator; astfel se reduce riscul de aparitie balonarii si a varsaturilor.