Advertise Here

Despre infertilitate, despre cum o putem invinge, despre femei si minunile lor

- Another Blogger Blog's

Modul in care traiesti acum poate avea efecte pe termen lung asupra dorintei tale de a avea un copil. Nu te speria, mai ai timp sa te pregatesti pentru o sarcina fara probleme.

Femeile se nasc cu un numar limitat de ovule si, daca ovarele sunt afectate in timpul vietii, se reduc sansele de a face copii. Acelasi lucru este valabil si pentru celelalte parti ale sistemului reproducator: trompele, uterul si cervixul (sau colul uterin).

Factorul esential in ceea ce priveste fertilitatea este cel pe care nimeni nu-l poate controla: varsta. De asemenea, mai este si ereditatea. Daca mama ta a ajuns la menopauza la 50 de ani, ai mari sanse sa-i calci pe urme. Oricum, excluzand acesti doi factori asupra carora nu ai nicio putere, iata citeva lucruri pe care ti le poti impune.

Pastreaza-ti greutatea in limitele normalului

Estrogenul, unul dintre hormonii care fac ciclul reproducator sa functioneze normal este "conservat" in grasime. Asadar, daca nu ai destula grasime - fie pentru ca ciugulesti ca o vrabiuta la masa, fie pentru ca faci gimnastica de parca te-ai antrena pentru mondiale - fertilitatea ta poate fi in pericol. Ideal ar fi ca o femeie sa aiba circa 22-25% din greutate, grasime.

Daca procentul scade sub 19%, femeia va avea probabil probleme in a mentine ovulatia. De mai multe ori, este suficient ca femeile care sufera de infertilitate (din cauza lipsei de grasime) sa se ingrase un pic si nu vor mai avea probleme in a ramane insarcinate. Pe de alta parte, daca depasesti greutatea ideala cu mai mult de 20%, corpul tau va produce prea mult estrogen si prea multi hormoni masculini, ceea ce va duce la infertilitate.

Lasa-te de fumat!

In plus, fata de cele un milion de motive pentru care n-ar trebui sa fumezi, afla ca toxinele din tigari iti ucid ovulele din ovare. Pe pachetele de tigari ar fi bine sa scrie si ca: "Fumatul afecteaza grav fertilitatea." In plus, fumatoarele ajung mai repede la menopauza, deci tot tutunul iti limiteaza si perioada fertila. Daca te lasi acum de fumat, reduci efectele negative.

Sex protejat si controale ginecologice

Din nefericire, unul dintre riscurile cele mai mari in ceea ce priveste fertilitatea il presupune o afectiune care, adesea, nu are nici un simptom alarmant: AIP, afectiunea inflamatorie pelvina. Ea poate duce la o blocare a trompelor uterine, ceea ce va face imposibila intalnirea dintre ovul si spermatozoid.

Tratamentul trompelor uterine este unul dificil si este posibil sa survina sterilitatea. Aceasta apare la 12% dintre femeile care sufera de AIP. Afectiunea este cauzata de microorganisme ca gonococi si chlamydii - infectii transmisibile pe care sexuala, care pot fi usor vindecate, dar care pot provoca mari probleme daca sunt lasate netratate.

Simptomele de gonoree includ sangerarea in timpul actului sexual, durere sau senzatia de arsura la urinat si o secretie galbena sau singerie. Exista insa si posibilitatea sa nu apara nici un simptom. Chlamidya este mai periculoasa pentru ca, de cele mai multe ori, nu are nici un simptom si poate duce la AIP in doar citeva saptamani de la infectare.

Prezervativele sunt un bun mijloc de protectie in fata ambelor infectii. Daca totusi ai facut sex neprotejat, mergi la ginecolog si cere-i sa iti faca testele mai ales pentru chlamidya si gonoreea. Chiar daca faci sex protejat, ar trebui sa soliciti si aceste teste la examenul ginecologic periodic. Ambele infectii se trateaza cu antibiotice, dar e necesar ca si partenerul tau sa fie tratat, pentru a evita reinfectarea.

Fii atenta la orice fel de durere

Daca dintr-o data ai menstruatii mai lungi sau mai dureroase, daca te doare burta fara motiv, nu te multumi sa iei o pastila si sa-ti spui ca trece. Durerile acute, uneori chiar si in timpul sexului, crampele menstruale extrem de dureroase si micile scurgeri dintre menstruatii pot fi simptome ale entometriozei, o crestere a endometrului - tesutului ce "captuseste" suprafata interna a uterului - in alte zone decit uterul. Endometrioza afecteaza circa 10% din femeile aflate la virsta reproducerii si in 30-40% din cazuri duce la infertilitate. Cu cat o detectezi mai repede, cu atat e mai bine.

Tratamentul obisnuit presupune administrarea de anticonceptionale continuu pentru a subtia tesutul de pe peretii uterului si pentru a-i impiedica cresterea exagerata. O alta problema sunt fibroamele uterine, niste tumori necancerigene localizate la nivelul uterului si care afecteaza circa 25% din femeile ajunse la maturitate.

Simptomele sunt menstruatiile din ce in ce mai abundente si durerile in zona pelviana. Fibroamele nu sunt atat de periculoase pentru fertilitate ca endometrioza, dar pot cauza probleme daca sunt lasate netratate. Daca un fibrom este mai mare de 3 cm in diametru sau creste constant, doctorul ar putea recomanda o medicatie pentru a-i incetini cresterea sau o operatie pentru indepartarea lui.

Nu te mai stresa

Daca esti tot timpul stresata, agitata, nu poti dormi, n-ai stare, trebuie sa iei masuri. Stresul cronic poate afecta ovulatia. Cu toate ca nu se cunosc exact cauzele, doctorii cred ca acest lucru se intampla pentru ca hipotalamusul controleaza si raspunsul chimic la stres, si secretia de hormoni sexuali.

Chiar daca stresul nu te va impiedica sa faci copii, poate c-ar fi bine sa inveti sa faci fata vietii inainte de a da nastere unui copil. Daca iei citeva masuri inainte de a ramane insarcinata, viata ta ca mamica va fi mult mai frumoasa si mult mai simpla.


Astazi o sa-ti spun o altfel de poveste. Aceea a primelor clipe din viata unui ousor ce va deveni copilasul tau.

A fost odata

Orice poveste incepe cu "A fost odata"... iar in cazul nostru povestea incepe cand cel mai vanjos spermatozoid reuseste sa penetreze peretele unui ovul matur. Dragoste la prima vedere! In acest moment are loc fecundarea, adica incepe o frumoasa poveste de dragoste. Si, ca in orice mare iubire, dragostea lor va creste... creste... creste...

Si a fost dragoste la prima vedere...

In fiecare luna, un ovul matur este eliberat din unul dintre cele doua ovare - aceasta este ovulatia. Ea se intampla, de obicei, dupa aproximativ doua saptamani de la prima zi a ultimului ciclu menstrual. De indata ce oul este eliberat din ovar, pleaca intr-o scurta calatorie cu destinatia: trompa uterina. Si ramane aici pana ce un spermatozoid va ajunge la el si se vor uni.

Calatoria eroului

La o ejaculare sunt eliminate intre 40 si 150 de milioane de spermatozoizi, un numar impresionant de mare. Unul singur isi va indeplini misiunea, dar toti vor pleca in marea calatorie spre trompele uterine pentru intalnirea cu oul. Cei mai rapizi dintre spermatozoizi ajung intr-o jumatate de ora, pe cand celor mai lenesi le poate lua chiar zile. Durata lor de viata este, in medie, de la 48 la 72 de ore...

Fecundarea

Dupa ce campionul a trecut de peretii oului, are loc fecundarea. Acest proces dureaza 24 de ore. Ce va spuneam, dragoste la prima vedere! Din acest moment, procesul genetic a luat startul, inclusiv sexul copilului e determinat. Apoi incep schimbarile in oul penetrat.

Ousorul fericit

Fertilizat, oul incepe divizarea, un proces foarte rapid, transformandu- se in mai multe celule. Paraseste trompa uterina, locul unde s-a intalnit cu spermatozoidul campion, si poposeste in uter, exact la 3 zile dupa fecundare. Are nevoie de o casuta calduroasa sI sigura pentru urmatoarele 9 luni!

Implantarea

Odata patruns in uter, ovulul fecundat se fixeaza bine-bine in peretele uterului. Acest proces poarta numele de implantare. Intre timp, celulele continua divizarea...

Doua linii roz

E timpul sa verifi ci daca marea dragoste din burtica ta va avea ochisori.... E vremea testului de sarcina! Gonatropina, un hormon de sarcina detectat in urina cu ajutorul testului, iti va da raspunsul la intrebarea "sunt sau nu insarcinata?". De obicei, e nevoie de 3-4 saptamani de la fecundare pentru ca nivelul acestui hormon sa fi e sufi cient de mare pentru a putea fi depistat. Doua linii roz, se stie, e un raspuns pozitiv!

Oul de la inceput...

... s-a transformat intr-un embrion, prima etapa a dezvoltarii fetusului. Celulele divizate ale ovulului au format o parte dintre ele placenta, celelalte, embrionul. Cam la 3 saptamani dupa ovulatie, creierul lui bebe, maduva spinarii, inimioara si alte organe incep sa se formeze.

Inimioara bate pentru prima oara din a cincea saptamana, iar prin saptamana a saptea apare cordonul ombilical. In urmatoarea saptamana fetusul masoara deja 16 mm si creste. In 32 de saptamani va fi complet dezvoltat, si tu vei putea cunoaste sfarsitul acestei povesti care a inceput cu o calatorie. Acea calatorie fascinanta de la un ousor care s-a dezvoltat intr-un embrion si te-a intalnit cand era cat... un pui de om.


1. Anticonceptionalele au efecte negative asupra nivelului de acid folic din sange. Daca te-ai folosit de ele inainte de a-ti dori sa ramai insarcinata, este mai mult decat indicat sa faci o cura cu multivitamine.

Incepi cura, care sa contina obligatoriu si acid folic, cu 8 saptamani inainte de conceptie si pe tot parcursul primului trimestru. Doza zilnica indicata este de 400 micrograme (mcg) pe zi.

2. Acidul folic e implicat in prevenirea cancerului cervical (de col uterin). Aparitia unor celule anormale la suprafata colului uterin poate evolua in cancer, daca e netratata. Se detecteaza prin testul Papanicolau si se trateaza eficient prin suplimentarea aportului de acid folic (0,8-3 mg/zi).

3. Acid folic gasesti in legume si fructe. El e insa distrus prin fierbere, frigere sau coacere, de aceea trebuie sa consumi zilnic legume si fructe verzi sau sa iti iei necesarul de 0,4 mg (0,6 daca esti insarcinata) de acid folic din suplimente sintetice.

4. Bine de stiut: organismul tau absoarbe cu mult mai multa usurinta acidul folic sintetic decat pe cel natural.

5. Legumele ce contin acid folic sunt stevia, spanacul, gulia, graul incoltit, lintea, sparanghelul, salata, broccoli, fasolea si mazarea.

Comments: (0)
Vine, vine... barza?Atunci cand, insa, din diferite motive decizi ca nu este momentul sa fii mamica, sau, si mai rau, habar nu ai ce iti doresti, cele 3 minute (in cel mai bun caz) pe care trebuie sa le astepti pana cand sa poti vedea rezultatul, poti fi cele mai lungi din viata t

Testele de sarcina

Aceste teste sunt probabil cea mai utila si mai simpla metoda de verificare a unei eventuale sarcini. Acestea functioneaza dupa acelasi principiu: depisteaza in urina un hormon (gonadotrofina corionica) care incepe sa fie secretat la aproximativ sapte zile dupa fecundatie.

Metoda de utilizare este simpla: Daca in urma unui act sexual neprotejat (sau protejat, dar fara prea mare succes) crezi ca ai putea fi insarcinata, cel mai la indemana este sa cumperi de la orice farmacie un test de sarcina(pretul este de aproximativ 60.000-70.000 lei vechi - nu stiu nici acum cate zerouri sa tai...). Instructiunile de folosire sunt cat se poate de clare: trebuie sa recoltezi o proba de urina intr-un recipient (de preferinta steril - si acesta se poate cumpara de la farmacie) si apoi, in functie de tipul testului, sa pui cu pipeta pe un dispozitiv special cateva picaturi de urina. Dupa trei minute poti incepe sa numeri liniutele ce apar pe dispozitivul respectiv.

Rezultatele...

In general rezultatele posibile sunt in numar de trei:

1. o singura liniuta - cel mai probabil nazbatiile tale nu au avut nici un rezultat. Desigur, daca iti intarzie menstruatia, este indicat sa faci o vizita ginecologului pentru ca testele de sarcina nu sunt 100% sigure.

2. doua liniute - poti incepe sa cauti un nume potrivit pentru viitorul tau copil pentru ca, cel mai probabil, esti insarcinata. Este recomandata o vizita la ginecolog cat mai curand posibil.

3. nicio liniuta - sarmana nenorocoasa... indiferent cate liniute iti doreai sa vezi, tu ramai in asteptare. Daca dupa 3, 4 minute, 3 ore, 30 de ore samd nu ai observat nici o modificare atunci va trebui sa iti repeti testul. De ce? Pentru ca fie nu ai urmat corect instructiunile de folosire, fie te-ai grabit sa iti faci testul inainte ca acesta sa poata fi relevant.

Dupa cat timp de la contactul sexual buclucas poti face testul de sarcina?

Numara 7-8 zile incepand cu ziua contactului sexual neprotejat. Teoretic, in cea de-a saptea zi, in cazul in care esti insarcinata, ar trebui sa ai o sangerare (care este confundata de cele mai multe ori cu menstruatia). Aceasta sangerare este cauzata de fixarea oului in peretele uterin (nidatie) si este un semn foarte clar de sarcina. Incepand cu momentul nidatiei, organismul incepe sa secrete gonadotrofina corionica (hormonul identificat de testele de sarcina), prin urmare, incepand cu a opta zi ar trebui sa poti obtine un rezultat relevant.

Totusi, ginecologii recomanda folosirea unui test de sarcina in momentul in care observi ca ti-a intarziat menstra.

Vine, vine... barza?Metoda calendarului

Metoda calendarului nu este o metoda propriu-zisa, ci numai un instrument de orientare. Totusi, este indicat ca orice femeie sa o cunoasca: numaratoarea incepe cu prima zi de menstruatie. In ziua a-14-a are loc ovulatia. Daca totul ar merge ca la carte, atunci singurele zile fertile pentru o femeie ar fi zilele 12, 13, 14, 15 fiindca spermatozoizii pot supravietuii pana la 48 de ore (ceea ce explica fertilitatea zilelor 12, 13), iar ovulul este viabil 24 de ore (prin urmare si ziua a-15-a poate fi fertila).

Daca a avut loc fecundatia, dupa spte zile are loc nidatia, iar daca nu, poti sta linistita (TEORETIC, dar nu si practic) pana in ziua a-28-a cand (in cazul unui ciclu regulat) va incepe menstruatia.

In realitate, lucrurile nu sunt atat de simple. Asa cum spunea un mare doctor "natura isi rezerva portite de scapare in vederea perpetuarii speciei".

O prima "portita" ar fi ovulatia spontana. O femeie care investeste foarte multe sentimente in respectivul act sexual (sau mai bine spus, este indragostita lulea) poate ovula din pricina emotiilor in orice zi a lunii s-ar afla. Intr-adevar, nu se intampla foarte des, dar un bun prieten imi amintea tot timpul: "Cineva trebuie sa faca acel procent de 0,0001%!". Poate ca nu vei vrea sa fii tocmai tu aceea...

O a doua portita este realizata pe seama mucoasei vaginale care se poate comporta ca un rezervor de spermatozoizi. Cu alte cuvinte, mucoasa vaginala ia in grija sa cativa spermatozoizi ajunsi la acest nivel, le ofera casa si masa (e cald si bine, iar substantele nutritive de aici sunt extraordinare!). In ziua a 14-a ii elibereaza, iar acestia, intocmai ca si cand ar fi fost proaspatul rezultat al unui act sexual neprotejat, iau calea trompelor uterine si se intalnesc cu d-soara ovul. Rezultatul: orice ar fi, plange, bea lapte si are nevoie de scutece!

Sursa: Healthy.ro

Comments: (0)

Imi doresc nespus de mult un copil… toata viata mea am avut tot ceea ce mi-am dorit: o copilarie fericita, o familie unita, bunastare materiala, succes in cariera si un sot exceptional. Pe toate le-am avut… dar la ce bun? La ce imi folosesc toate acestea daca eu nu pot avea copii? Nu ma pot bucura de copilul meu. De ce tocmai eu? Mi-am pus intrebarea aceasta de mii de ori… nu am reusit sa gasesc un raspuns satisfacator.

De ce tocmai eu?Atunci cand ne-am casatorit nu ne-am gandit niciodata ca vom intampina atatea dificultati pentru a avea un copil. Dar acum, dupa aproape 10 ani de tratamente pentru fertilitate, tratamente care au stors viata din fiecare dintre noi si din cuplu… suntem inca doar noi doi.

Dupa atatia ani de frustrare, extenuata de aceste tratamente scumpe care nu au avut niciun succes… am renuntat la ideea de a-mi tine vreodata copilul in brate. A fost greu sa ma obisnuiesc cu aceasta idee, deoarece la inceput ma simteam “handicapata” din punct de vedere fizic, dar si psihic pentru ca nu sunt buna nici macar sa-mi indeplinesc rolul de femeie pe aceasta lume. Si stau si ma intreb: pentru ce mai traiesc?

La inceput doctorii erau foarte optimisti in privinta noastra, spunandu-ne sa nu ne ingrijoram pentru ca un bebelus nu va intarzia sa apara. De fiecare data timpul trecea si ni se descopereau diferite probleme de sanatate, ce-i drept curabile. Dupa fiecare tratament era la fel: ei spuneau ca avem sanse mari sa avem copii, dar anii treceau si noi ne imbatam cu apa rece, facandu-ne sperante desarte.

Dupa primii doi ani de incercari esuate mi s-au descoperit niste mici leziuni pe uter, un inceput de endometrioza. Am suferit o interventie chirurgicala ce a avut succes, dar niciun semn de a ramane insarcinata.

Dupa inca doi ani de incercari disperate, doctorii au descoperit ca sotul meu avea varicocel, un blocaj in circulatia sangvina la nivelul testiculelor ce ii miscora numarul de spermatozoizi. Problema s-a rezolvat foarte simplu printr-o operatie. Au trecut inca doi ani, dar nu s-a schimbat nimic.

In urmatorii ani am incercat fertilizare in vitro, acupunctura, tratamente naturiste… de toate… pana intr-o zi cand am pus punct. Nu mai puteam… devenise deja o obsesie, viata noastra ca si cuplu era terminata, sexul era doar un mod de a face copii, nu o placere sau un moment de a-ti arata dragostea si afectiunea.De ce tocmai eu?

Am inceput sa ma gandesc la adoptie. Cred ca este un lucru nobil sa poti ajuta un copil… copiii sunt nevinovati. Chiar daca nu este sange din sangele meu, crescut si iubit de mititel tot pe mine ma va vedea mama. Si ce frumos va fi atunci cand voi auzi pentru prima data cuvantul “mama”… imi dau lacrimile de emotie dar nu vreau sa imi fac din nou sperante desarte.

Dumnezeu le va decide pe toate… si daca El considera ca eu merit sa am un copil, al meu sau nu, atunci intr-o buna zi il voi avea!




Sursa: www.kidz.ro
Infectiile vaginale sunt cauzate de o supradezvoltare a Candida albicans, o ciuperca ce traieste in mod normal in corpul nostru.

Anumite conditii creeaza un mediu propice in care ciuperca se poate inmulti si extinde.

Cele mai comune simptome sunt: o secretie alba branzoasa, iritatie, arsura si mancarime intensa, si o roseata in acea zona.

Iata cum poti trata candida in mod naturist.

  • Mananca iaurt. Acesta contine o bacterie (culturi vii, inclusiv acidophilus si bifidus) care distruge microbii si ciupercile specifice. Functioneaza si cand este aplicat topic. Introdu iaurtul in vagin folosind un deget sau un aplicator de tampon. Foloseste numai iaurt natural, simplu. Pe cat posibil, incearca sa-l fabrici chiar tu acasa, din lapte natural, sau cumpara-l din piata de la tarani. Cele din comert nu sunt prea eficiente.

  • Ia suplimente cu lactobacillus sau acidophilus. Foloseste-le potrivit prescriptiilor de pe prospect.

    Tratamente naturiste pentru Candida
  • Fa spalaturi cu o solutie obtinuta din 1 - 3 linguri de otet de mere si 250 ml de apa. Fa spalaturile o data pe zi, atat timp cat prezinti simpomele, dar nu mai mult de o saptamana.

  • Scade sau elimina consumul de zahar si alimente dulci. Zaharul inlesneste dezvoltarea candidei.

  • Foloseste un catel de usturoi ca supozitor. Usturoiul contine un agent natural anti-fungi. Decojeste un catel proaspat de usturoi, infasoara-l in tifon si insereaza-l in vagin.

  • Incearca violetul de gentiana. Este un remediu traditional pentru infectiile vaginale si poate fi gasit in farmacii. Tamponeaza zona cu el o data sau de doua ori pe zi, folosind un betisor de ureche.

  • Spalaturi cu ierburi. Combina cantitati egale de salvie, zmeura si tataneasa si ¼ gentiana. Acestea pot fi combinate cu otet de mere.

    Daca nu ai mai avut niciodata Candida, ar trebui sa consulti un medic pentru un dignostic precis. Daca simptomele persista sau ai anumite conditii medicale specifice sau ingrijorari, contacteaza un ginecolog. Aceste informatii nu sunt menite a tine loc de tratamentul si sfatul unui medic.



  • Se ia binecuvântare
    Se adaugă un strop de soare
    Şi o pulbere de stele
    Se amestecă-ntre ele
    Se mai pune bunătate
    Şi iertare de păcate
    Iar IUBIRE?
    Cât cuprinde.
    Şi de la Isus Hristos
    S-aveţi un Crăciun frumos!
    Comments: (0)

    Candidoza la nivelul zonei vaginale este primul lucru la care se gandesc femeile atunci cand aud de termenul "vaginita". Candidoza este produsa de o specie de ciuperci numita Candida. Candida populeaza in mod normal vaginul dar si cavitatea bucala si tractul digestiv atat la femei cat si la barbati.
    In cazul unui organism sanatos, microorganismele cu rol de protectie existente in flora vaginala mentin un ph acid care stopeaza dezvoltarea bacteriilor patogene. In mod normal, candida exista pe tegumentele si mucoasele organismului. Candidoza apare atunci cand imunitatea organismului este dezechilibrata (diminuata). Flora saprofita de candida (care se gaseste in mod nomal in organism) se transforma intr-o flora patogena.

    Simptome

    La femei, infectia cu candida se manifesta prin:
    - prurit accentuat
    - usturimi in timpul urinarii
    - dureri in timpul contactului sexual
    - scurgeri branzoase-albicioase
    - inrosirea si inflamarea labiilor mici.
    Aceste simptome se intensifica inaintea menstruatiei.

    La barbati, infectia micotica cu candida se manifesta prin:
    - prurit accentuat
    - inrosirea si inflamare
    - depuneri albicioasa si branzoase pe gland
    - mici bubite rosii pe gland (iritatii).
    Secretia albicioasa se poate extinde la perineu, la plicile inghinale, interfesier unde tegumentul se poate inflama. Deseori candidoza provoaca cistite, pielite, uretrite.
    Candida se poate transmite in timpul actului sexual. Chiar daca partenerul nu prezinta manifestari, tratamentul trebuie urmat intrucat exista riscul reinfectarii. Pe durata tratamentului trebuie evitate contactele sexuale (chiar si cele protejate).

    Factori de risc

    Factorii de risc pot fi:
    - un tratament recent cu antibiotice. De exemplu, in cursul unui tratament cu antibiotice pentru o infectie, este distrusa flora saprofita ce mentine un echilibru al candidei in organism. Astfel, aceasta se dezvolta prea mult si determina aparitia unei infectii.
    - diabetul zaharat necontrolat datorita persistentei nivelului crescut al glucozei in sange si in urina este favorizata aparitia acestei afectiuni.
    - sarcina cu modificarea nivelurilor hormonale.
    Alti factori implicati:
    - contraceptivele orale
    - tulburari ale sistemului imun
    - tulburari endocrine sau tiroidiene
    - terapia costicosteroida.

    Tratament

    Candidoza se trateaza de obicei prin administrarea pe cale intravaginala a medicamentului. Acesta se poate prezenta sub forma unei creme sau a unor ovule. In multe dintre cazuri este necesara si administrarea orala de medicamente antimicotice.
    Preparatele medicamentoase se vor folosi in aplicatii locale. Urmatoarele medicamente sunt eficiente in tratamentul vulvovaginitei candidozice:
    - clotrimazol, care se poate administra sub forma de crema (o aplicatie pe zi timp de 7 zile, putandu-se prelungi pana la 14 zile in cazurile refractare la tratament) sau ovule vaginale (un ovul pe zi timp de 7 zile sau 2 ovule pe zi timp de 3 zile)
    - miconazol, ce se poate administra sub forma de crema (o aplicatie pe zi intravaginal, timp de 7 zile) sau ovule (1 ovul pe zi timp de 5-7 zile)
    - ketoconazol, ce se administreaza fie oral (1 capsula pe zi timp de 5 zile - avantajul tratamentului oral este acela de eradicare a rezervorului de candida din tractul gastrointestinal) fie sub forma de ovule (un ovul pe zi intravaginal timp de 5 zile)
    - nistatin, ce poate fi administrat sub forma de ovule (un ovul pe zi timp de 7-14 zile) sau oral.
    In general, vulvita candidozica raspunde la administrarea de creme, in timp ce pentru vaginita candidozica este preferabila administrarea de ovul intravaginal.
    Bolnavele cu vulvovaginite recurente sunt greu de tratat. Infectiile recurente sunt rezultatul:
    - scaderii imunitatii
    - reinfectiei.
    Nu exista o schema terapeutica fixa pentru infectiile recurente. Unele studii au sugerat necesitatea tratamentului oral pentru a distruge candida de la nivelul tractului digestiv, scazand astfel incidenta recurentelor.
    In principiu, in cazul vulvovaginitelor candidozice recurente se recomanda:
    - terapie locala imediat inainte de menstruatie, doua cicluri succesive
    - nistatin oral sau ketoconazol oral
    - terapie locala cu unul dintre preparatele respective timp de 7-14 zile
    - acidifierea vaginului
    - tratamentul partenerului cu aplicatii locale de creme de 1-2 ori pe zi.

    Tratamentul se efectueaza concomitent la ambii parteneri sexuali. Tratamentul cu antimicotice trebuie sustinut si de o foarte buna igiena locala prin spalaturi zilnice (chiar de mai multe ori pe zi) cu sapunuri care sunt neutre sau bazice, spalaturi in care s-a dizolvat bicarbonat de sodiu (chiar din cel alimentar - 2 - 3 linguri dizolvate in apa), solutii antiseptice pentru spalaturi vaginale din comert.

    Profilaxie

    Recomandari:
    - poarta haine lejere facute din materiale naturale (bumbac, lana, matase) si evita umiditatea in zona genitala
    - evita purtarea pantalonilor prea stransi
    - nu utiliza irigatorul vaginal (acesta distruge flora bacteriana saprofita)
    - limiteaza utilizarea deodorantelor feminine
    - limiteaza utilizarea tampoanelor la perioadele cand acestea sunt strict necesare
    - schimba-ti hainele umede (in special costumul de baie), cat de des posibil
    - evita baile cu apa fierbinte
    - spala lenjeria in apa fierbinte
    - urmeaza o dieta bine echilibrata
    - consuma iaurt si evita painea si produsele de panificatie
    - daca suferi de diabet zaharat, mentine-ti glicemia cat mai aproape de valoarea normala.
    Daca remarci aparitia unor infectii cu candida repetate, consulta-ti medicul. Este necesara efectuarea unor teste pentru a fi excluse anumite afectiuni.

    Cu siguranta ai auzit despre riscurile la care te expui atat tu, cat si bebelusul tau, cand este vorba despre o sarcina ”tarzie” sau chiar te-ai intrebat daca mai ai destula energie la 40 de ani pentru a face fata sarcinii. Pe de alta parte, la 20 de ani nu stii daca esti indeajuns de matura si daca esti pregatita de a concepe si de a avea grija de un copil.

    Dar cat conteaza varsta pentru sanatatea ta si a bebelusului?

    Majoritatea femeilor dau nastere unui copil intre 20 si 30 de ani. Daca ai o varsta mai mica sau mai mare decat acest interval, atunci ai un risc usor mai mare de a intampina complicatii pe parcursul sarcinii.

    Care este varsta optima pentru a avea un copil? Daca ai mai putin de 20 de ani, copilul tau se poate naste prematur si poate avea o greutate mica la nastere, iar daca ai o varsta de peste 35-40 de ani, creste riscul de a naste un bebelus cu sindrom Down (trisomia 21, adica copilul tau va avea un cromozom in plus).

    Daca ai mai mult de 40 de ani si esti insarcinata, discuta cu medicul tau cu privire la efectuarea unor teste pentru a detecta daca fatul va avea sau nu sindrom Down. Testul folosit pentru depistarea acestui sindrom este reprezentat de biopsia vilozitatilor coriale.

    Medicii spun ca varsta optima din punct de vedere fizic si medical de a avea un copil este intre 20 si 30 de ani, deoarece cu cat esti mai tanara, cu atat ovulele tale sunt mai sanatoase, vei concepe mai usor un copil, sarcina va fi mai armonioasa si fara complicatii, bebelusul va fi mai sanatos, iar recuperarea organismului mamei dupa nastere se va face mult mai rapid.

    Intr-adevar daca esti mai tanara faci fata mai usor cerintelor psihice ale sarcinii, dar nu te simti indeajuns de pregatita din punct de vedere financiar si psihologic sa devii mama la aceasta varsta.

    Multe femei asteapta pana la 30 de ani pentru a concepe un copil, deoarece fiecare vrea sa-si puna viata la punct, sa-si termine studiile, sa reuseasca pe plan profesional si sa-si construiasca o situatie materiala acceptabila.

    La varsta de 40 de ani deja sarcina poate fi obositoare, dar cu mai putine neplaceri decat daca ai fi avut o sarcina la 20 de ani, deoarece placenta este mai mica si produce o cantitate mai mica de hormoni. De asemenea, riscul ca fatul sa devolte malformatii este mai mare si este probabil sa apara complicatii la nastere. Dar pe plan psihologic, financiar si social esti mult mai pregatita acum sa ai un copil pentru ca esti matura si responsabila.

    Tu esti singura care trebuie sa ia decizia cu privire la momentul optim in care sa aduci pe lume un suflet, luand in calcul avantajele si dezavantajele pe care le are sarcina la diferite decade ale vietii- astfel vei face alegerea potrivita, deoarece numai tu stii cum iti este cel mai bine.

    Sursa: www.kidz.ro
    O speranta a aparut in sufletul meu! Imi e teama sa sper! Parca nu stiu sau poate am uitat ce inseamna speranta! Cu Dumnezeu in inima, merg inainte!
    M-am nascut cu suflet de mama. Am simtit acest lucru cand am adus pe lume primul meu pacient copil si cand i-am auzit primul scrancet. Cand l-am luat in brate si i-am simtit respiratia slaba si intretaiata, am observat cum arata fericirea in ochii unei mame. Chipul ei istovit arata minunat. Eu m-am simtit minunat... un Dumnezeu mandru si arogant de creatia lui. Caci de mine si numai de mine a depins venirea unei vieti pe lume.

    Nasterea este momentul de suprema participare fizica a organismului femeii. Bucuria de a fi mama, sentimentul unei responsabilitati sporite, avalansa de ganduri pentru viitor si un intreg amestec de sentimente dau nastere unei vii participari sufletesti. Nu am trait eu toate acestea, insa jobul meu mi-a permis sa constat nu o data, ci de zeci de ori acest lucru. Si am vrut sa traiesc ceea ce nu poate fi trait cu adevarat decat daca devii la randul tau mama. Nu chiar in acel moment insa. Mai tarziu... Cand o sa pun bazele unei cariere solide, cand o indeplinesc toate conditiile materiale si psihologice care ar asigura copilului meu viata pe care am visat-o eu, pentru mine.

    Am crezut intotdeauna ca in sufletul unei femei pot exista laolalta doua sentimente la fel de puternice: iubirea pentru sot si cea pentru copil. Si mi-am dorit sa am sotul si copilul meu. Insa pe rand. M-am casatorit si am aflat in persoana sotului meu iubire, sprijin si intelegere. La inceput nu mi-am dorit mai mult, ceea ce aveam imi era mai mult decat suficient. Am vrut noi provocari, mai mult succes, m-am azvarlit in proiecte care de care mai incinante si solicitante.

    Nu am vrut si nici nu mi-a trecut prin cap sa refuz orele suplimentare de munca. Ma invarteam in cercul unei vieti intregite de munca, de prieteni, de iubire, de zile cu nimic iesite din comun, de nopti din ce in ce mai scurte, de un timp din ce in ce mai putin. Pana cand mi-am dat seama ca numai existenta unui copil ar putea sa implineasca cu adevarat existenta noastra.

    Dupa ani trecuti, mi-am dorit sa-mi dezvolt sufletul de mama. Era momentul potrivit pentru copilul meu. Am crezut alti cativa ani ca diagnosticul de infertilitate nu este unul definitiv si eram sigura ca tratamentele vor da rezultate. Am sperat si am facut tot ce era omeneste posibil pentru a schimba acest diagnostic.

    Cine a spus ca perechile care nu au copii sunt instabile s-a inselat amarnic. Legatura care uneste doi oameni laolalta ii leaga si mai profund. Atat doar ca uneori strange atat de tare incat ajunge sa sufoce. Sa arda. Sa consume. Si are un singur, mare si suficient neajuns: ii lipseste veriga principala. Nu vreau ca iubirea noastra sa-si piarda din poezie, nu vreau sa se transforme mai tarziu intr-una neimplinita, ofilita de reprosuri, de neputinta si frustrare.

    Sa ai suflet de mama, sa nu poti fi mama Inca astept si sper intr-un miracol ce nu poate sa devina vreodata realitate.

    Nu mi-as dori sa ma prefac in stana de piatra fara sa fi simtit ce inseamna sa vibrezi de viata. Nu imi doresc copii altora, visez la copilul meu, al nostru. Visez ca nu stiu ce nume sa-i aleg. Ma gandesc cat de greu o sa-mi fie cand o sa creasca mare. O sa aiba caracterul dificil al meu? O sa reusesc sa ma apropii de sufletul sau? O sa fiu mama pe care si-a dorit-o?...

    Nu-mi doresc sa fie o prelungire a mea sau a sotului meu. Imi doresc in schimb sa-i alerge prin vene acelasi sange care ne pune si noua sufletul in miscare. Promit sa-l iubesc neconditionat fara sa-i cer perfectiunea, fara incercari gresite de a-l shimba dupa chipul si asemanarea mea. Imi doresc enorm de mult sa aud, sa vad, sa ating, sa simt viata noua cum pulseaza nebuneste in pantece.

    Inca vreau sa gasesc in mine sufletul de mama. Cum sa accept ca nu se poate?

    un articol de Demiana R.

    Sursa: Garbo.ro


    Din pacate din ce in ce mai multe femei, mai ales tinere, au aceasta patologie. Anexitele sunt boli inflamatorii ce intereseaza in general trompele si ovarul, dar pot atinge si uterul. Se mai numesc salpingo-ovarite sau metroanexite (atunci cand intereseaza si uterul). Leziunile inflamatorii apar cel mai frecvent la nivelul trompelor, ovarul si uterul sunt mai rar interesate.

    Studiile statistice arata ca o femeie din patru sufera de anexita si in 60% din cazuri aceasta infectie se cronicizeaza.

    Cum se manifesta?

    Anexita - cauza a infertilitatii In general anexitele sunt infectii bilaterale insa mai accentuate intr-o singura parte, care devine mai simptomatica.

    Simptomatologia formelor acute de anexite se caracterizeaza prin:

    • dureri in abdomenul inferior unilateral sau bilateral. Durerile pot fi surde si uneori devin intense, ca un junghi, exagerate de eforturi urinare sau de scaun;
    • febra;
    • secretia vaginala modificata si mai abundenta;
    • tulburari menstruale in special manifestate prin sangerare abundenta si menstra prelungita;
    • uneori femeia poate avea stari de greata cu voma, cefalee si urinari dese si in cantitate mica precum si o stare generala de indispozitie.
    Care sunt cauzele?

    Anexitele pot avea drept cauza o infectie transmisa in timpul unui act sexual neprotejat, iar in acest caz in protocolul de tratament intra si terapia partenerului.

    Alte cauze pot fi infectiile vaginale (vaginite) sau uterine ce se transmit si la nivelul trompelor uterine.

    Infectiile abdominale:

    • infectia apendiculara se poate transmite prin intermediul ligamentului ce leaga apendicele de ovar, rezultand o salpingo-ovarita secundara apendicitei (aceasta infectie este unilaterala);
    • Alte infectii abdominale se pot transmite la nivelul organelor genitale determinand infectii secundare.
    Expunerea la frig sau alternanta cald-rece la nivelul abdomenului precum si tinuta neadecvata a tinerelor (bluzele scurte si burtica neacoperita in zilele friguroase). Asezarea pe suprafete reci (beton, scari etc.) favorizeaza de asemenea aparitia acestor infectii.

    Complicatii

    Din pacate cea mai grava si totodata cea mai frecventa complicatie a anexitei este infertilitatea. Pentru ca o femeie sa ramana insarcinata trebuie ca ovulul eliberat in timpul ovulatiei sa fie fecundat de o spermie, iar acest lucru se petrece la nivelul trompelor uterine, in “canalul” acestora. Daca femeia a suferit o anexita, acest “canal” se ingusteaza si este posibil ca ovulul sa nu mai poata fi eliminat, astfel femeia nu poate ramane insarcinata in mod natural.

    O alta complicatie sau mai bine zis agravare o reprezinta cronicizarea.

    Cum ne tratam?

    Tratamentul este de obicei medicamentos si trebuie initiat cat mai rapid.
    Datorita multor greseli care se fac din neinformarea pacientelor de catre medici voi pune accent pe unele aspecte ale tratamentului.

    Pentru ca este vorba despre o infectie, tratamentul de baza este antibiotic. Medicul ii poate sugera pacientei pana la venirea rezultatelor de la antibiograma sa ia anumite antibiotice cu spectru larg sau care s-au dovedit prin practica medicala a fi cel mai des utilizate in anexite. Antibiograma este o analiza ce consta in prelevarea unei mostre din focarul infectios care este pusa pe medii de cultura. In aproximativ 48 de ore bacteriile vor creste pe acele medii de cultura sub forma unor colonii, ca niste punctulete pe mediul de cultura. Peste aceste punctulete se pun un fel de hartii speciale, ca niste discuri, ce contin diverse tipuri de antibiotice. Primul disc antibiotic ce a omorat colonia va fi notat ca fiind antibioticul la care infectia pacientei este cea mai sensibila. Acel antibiotic ii va fi administrat ca tratament pacientei in cazul in care aceasta nu este alergica, iar in caz contrar se foloseste al doilea antibiotic la care coloniile au fost sensibile, tot cu conditia ca pacienta sa nu fie alergica si tot asa.

    Vreau sa accentuez ideea ca acest tratament cu antibiotice trebuie urmat cu sfintenie. Orice bacterie are capacitate genetica de adaptare la agresiunea antibioticelor, insa doza de antibiotice este in asa fel stabilita incat bacteriile nu au timpul necesar adaptarii. Daca dupa cateva pastile de antibiotic durerile dispar si pacienta intrerupe tratamentul, aceste bacterii care nu au fost distruse in totalitate vor finaliza procesul de adaptare, astfel anexita va recidiva. Pacienta nu mai este sensibila la acelasi antibiotic, caci bacteriile prezinta rezistenta si i se va da alt antibiotic la care, evident, bacteriile nu mai sut la fel de sensibile. Concluzionand, in cazul in care pacienta nu respecta in totalitate tratamentul dat de medic risca sa nu se mai vindece, adica anexita sa se cronicizeze. In general cauze de cronicizare in anexite nu sunt in afara de tratarea incorecta a acestor infectii. Aceasta explicatie pe care am dat-o mai sus este valabila pentru orice fel de infectie careia i se administreaza un tratament cu antibiotice.
    Astazi...colinde! Imi alina durerea si imi sterg lacrimile!



    Substantele chimice care se gasesc in mod curent in ambalajele alimentelor, tapiterie si in covoare ar putea afecta fertilitatea feminina, au descoperit cercetatorii americani.

    La aceasta concluzie s-a ajuns in urma unui studiu ce a presupus monitorizarea unui grup de 1240 de femei, mai exact masurarea nivelului compusului chimic PFCs in sange, compus ce interfereaza cu hormonii feminini, producand dereglari ale ciclului menstrual.

    Femeile in cazul carora s-a inregistrat un nivel ridicat de PFCs avusesera probleme sa ramana insarcinate.

    Specialistii din Marea Britanie sunt de parere ca este nevoie de mai multe studii pentru a confirma aceasta teorie, dar in orice caz, descoperirea subliniaza importanta ca oamenii sa fie vigilenti in privinta riscului pe care anumiti factori de mediu il pot avea asupra fertilitatii.

    Compusul PFCs este utilizat in industrie, deoarece dovedeste rezistenta la temperaturi inalte, dar s-a observat ca in concentratii mai mari are efectul nociv asupra organismului animal, cu atat mai mult cu cat substantele chimice persista perioade lungi in corp.
    O noua deziluzie! Nu mai am lacrimi sa plang! Nu mai am forta sa merg inainte! Caut solutii, dar nu le gasesc! Imi pare ca un lucru atat de frumos si dorit imi este interzis! Nimic in viata nu mi s-a oferit fara efort, lupta! Nu cer nimic ce nu mi se cuvine? Cui sa cer socoteala! Cui??????? De ce Doamne nu te uiti si la mine! Iti sunt atat de urata? Fie-ti mila, te rog, si priveste spre mine! Atat mi-a ramas, speranta ca Tu inca nu m-ai uitat! Nu mai am cuvinte! Nici lacrimi! Respir si atat!
    Offf, de maine iarasi la doctor! Am o teama in suflet care nu-mi da pace! Nu cred ca am sa pot dormi in noaptea asta! Imi e teama de vestile pe care le voi primi maine! Stiu ca nu va fi bine! Simt, dar inca sper intr-o minune! Oare am facut tot ce trebuia sa fac? Oricum, zarurile sunt aruncate! Nu mai pot schimba nimic! Doar Dumnezeu ma poate ajuta! Doamne ajuta!
    Menstruatia : consecinta coloratiilor neuro-hormonale la femeie, este reprezentata de o hemoragie asociata cu necroza superficiala a mucoasei uterine, care se produce ciclic, incepand cu pubertatea si sfarsind cu menopauza, constituind expresia activitatii genitale feminine.
    In realitate sunt mai multe cicluri, care converg si se conditioneaza reciproc: ciclul hiptalmo-hipofizar, ciclul ovarian cu ciclul exocrin si endocrin, ciclul uterin (endometrial), ciclul vaginal, ciclul mamar si ciclul genital.
    Ciclul menstrual si disfunctiile in urma acestuia:
    Modificari ciclice ale endometrului. Mucoasa uterina este divizata in doua straturi cu caracteristici anatomice si evolutive diferite:
    - startul profund sau bazal, ce nu sufera nici o modificare pina la prima relatie sexual, este eliminate odata cu prima nastere.
    - Stratul superficial, numit si functional este eliminat in cursul primelor actiuni ale ciclului menstrual.
    Ciclul menstrual se poate imparti in 3 faze: proliferativa, secretorie si menstruala.
    Faza proliferativa
    Spre a 10-a zi a ciclului, glandele care au fost ingustate rectilinii, devin treptat hipotrofice, iar lumenul lor se largeste. In celule nu se mai gasesc nici mucus, nici glicogen. Spre ziua 13 – 14, glandele sunt mai mari, epiteliul lor este mai ondulat, sub influenta mucoasei F.S.H.-ului se secreta estrogeni cu actiune proliferativa asupra mucoasei.
    Faza secretorie (progesteronica sau pregravidica)
    In cea de-a 15 –17-a zi, la baza celulelor apar vacuole de glicogen, glandele devin dantelete, glicogenul de deplaseaza spre partea apicala a celulei, pentru a excreta catre ziua a 25-a. In acest moment partea spicala a celulei se incarca cu mucus. Arterele spiralate se diferentiaza in zilele 25 – 27, tot acum stroma se micsoreaza in grosime prin resorbtia edemului.
    Determinismul fazei secretorie este: L.H. – progesteron – faza secretorie.
    Faza menstruala
    Dureaza in medie 4 zile. Stratul superficial masoara 8 – 10 cm in grosime si se elimina. Menstruatia apare ca un clivajhemoragic al mucoasei uterine, realizat prin jocul modificarilor vasculare.
    Ciclul vaginului
    In mod normal mucoasa vaginala, la femei in plina activitate sexuala are patru zone de celule care se modifica in cursul ciclului menstrual.
    Acestea sunt: - zona superficiala
    - zona intermediara
    - zona parabazala
    - zona bazala
    In timpul fazei estrigenice, epiteliul marginal creste si atinge maximum de dezvoltare inainte de evolutie. Celulele zonei parabazale devin cilindrice, de asemenea si cele din zona intermediara, care se stratifica si cresc in volum. Aceasta crestere rezulta din dezvoltarea celulelor si proliferarea lor.
    Continutul celular in glicogen creste in aceasta faza. Spre sfarsitul fazei estrogenice (avansata), straturile zonei superficiala se multiplica (conificare).
    Ovulatia se caracterizeaza prin debutul modificarilor regresive care se manifesta prin oprirea dezvoltarii epiteliului vaginal. Celulele se turtesc si sunt eliminate in placarde. Pe masura ce faz estrogenica avanseaza, activitatea epiteliului inceteaza iar descuamarea lui se continua.
    Faza estrogenica se caracterizeaza printr-o proliferare a celulelor si o crestere a acidofilei si aindicelui picnotic.
    Faza progesteronica se caracterizeaza prin descuamarea celulelor care se plicaturizeaza si se elimina in cantitate foarte mare.
    Ciclul mamar
    In cursul unui ciclu menstrual la nivelul glandelor mamare se produc modificari morfofiziologice sub actiunea celor 2 hormoni ovarieni: foliculina si progesteronul. Foliculina, in prima faza a ciclului ovarian determina hiperplazia tesutului conjunctiv si a canalelor galacto-fore. In faza a doua sub actiunea progesteronului are loc dezvoltarea tesutului lobulo-alveolar.
    In timpul sarcinii, sub actiunea foliculinei, glandele mamare se maresc si sunt dureroase. La examinarea mamelonului chiar in primele luni, va aparea colostrul. Mamelonul si areola se pigmenteaza mai intens. De asemenea, circulatia devine mai intensa, venele superficiale se dilata si devin foarte evidente prin transpiratia pielii, constituind reteaua Haller.
    Dupa nastere, se declanseaza lactatia, in ziua a 3-a – a 4-a datorita inceperii secretiei de proladina, precum si datorita excitarii mamelonului prin actul suptului, intervenind si o cale neuroflexa.

    Aparatul genital feminin este format dintr-o parte externa - vulva - si un grup de organe interne localizate in pelvis: vaginul, uterul, trompele Faloppe (salpinge) si ovarele.
    Glandele mamare constituie anexe ale aparatului genital.
    Evolutia si starea morfologica a organelor genitale sunt in strinsa interdependenta cu starea hormonala, diferita in fiecare din perioadele de dezvoltare.
    VULVA – reprezinta deschiderea in afara organelor genitale .
    Este constituita din: - muntele lui Venus
    - labiile mari
    - labiile mici
    - clitorisul
    - himenul
    - glandele Bertholin
    - glandele Skene
    - bulbii vestibulari
    - glandele anexe regionale
    - perineul

    La nivelul vulvei se afla si orificiul extern al uretrei (meatul urinar) cu glandele Skene.
    Muntele lui Venus :Regiunea anatomica dinaintea simfizei puluiene, acoperita, de la pubertate cu par. Este bogat in tesut grasos, fibroconjuctiv, oferindu-i un relief usor proeminent si o consistenta moale de „perinita”.
    Labiile mari : sunt pliuri cutaneo-mucoase constituite din fibre musculare si tesut grasos si conjunctiv. Ele sunt acoperite pe fata externa de piele, iar pe partea interna de o mucoasa prevazuta cu un epiteliu pavimentos. Prezinta foliculi polisebatici pe fata externa si glande sudoripare a caror functie debuteaza la pubertate.
    Anatomic se unesc si formeaza comisura anterioara, extremitatile posterioare se unesc, la fel intre ele si formeaza comisura posterioara (furculita). Contin un bogat plex venos care in cazuri de traumatisme produce hemoragie profuza si hematoame extinse.
    Labiile mici : Sunt formate din tesut conjunctiv si fibre musculare, printre care se gasesc rare fibre de tip erectil. Sunt acoperite de o mucoasa prevazuta cu un epiteliu pavimentos. Prezinta glande sebacee si eventual glande sudoripare.
    Clitorisul: Este constituit din doi corpi cavernosi, separati printr-un sept incomplet. Se termina cu o extremitate proeminenta denumita gland, prevazuta cu un fren.
    Himenul: Oblitereaza partial orificiul vaginal si este format din tesut conjunctiv bine vascularizat, fiind acoperit de un epiteliu pavimentos.
    Forma orificiului himenal poate fi:
    - semilunara
    - circulara
    - cribiforma
    - septata
    - fibriata
    Glandele Bertholin : Sunt situate pe cele doua laturi ale extremitatii inferioare a vaginului in grosimea labiilor mari. Sunt glande tubulare ramificate, alcatuite din lobi formati la randul lor din acini glandulari cu functie muco-secretorie.
    Glandele Skene : Sunt asezate parauretral si se deschid pe partile laterale ale orificiului uretral.
    Bulbii vestibulari: Sunt organe erectile incomplet dezvoltate.
    Limfaticele vulvei : Sunt drenate de ganglionii limfatici inghinali superficiali si profunzi si de ganglionii femurali superficiali si profunzi
    Perineul : Este o formatiune musculo-aponevrotica, care inchide in jos excavatia osoasa a bazinului.
    Organele genitale externe :
    - vaginul
    - uterul - corp
    - istm
    - col (cervixul)
    - trompe - portiunea interstitionala
    - portiunea istmica
    - portiune ampulara
    - ovarele
    Organele genitale interne :
    - Vaginul: Este un organ fibro-muscular cu lumenul turtit in sensul antero-posterior. Vaginul are rol in copulatie (depunerea spermatozoizilor) siserveste drept canal – trecerea fatului si anexele sale in timpul nasterii.
    Datorita elasticitatii are posibilitatea de a se deschide in special in cursul nasterii, cand peretii sai pot veni in contact cu peretii bazinului, pentru ca dupa aceea sa revina la dimensiunile obisnuite.
    La femeile in varsta inaintata vaginul isi pierde supletea transformandu-se intr-un conduct foarte rigid. Vaginul are o directie oblica de sus in jos si dinapoi, inainte avand o lungime aproximativ de 12 cm si diametrul de 2 cm.
    In drumul sau oblic, strabate o serie de planuri musculare care inchid bazinul in partea de jos a trunchiului. Muschii din aceasta regiune denumita perineu sunt sustinatorii vaginului si in buna parte a tuturor organelor bazinului.
    Pe fata interna a vaginului se afla mucoasa vaginala alcatuita din mai multe straturi de celule suprapuse. Suprafata mucoasei este neregulata, cu cute transversale, care pornesc de o parte si de alta a unor formatiuni mai ingrosate. Aceste cute au un rol important in marirea suprafetei de contact in timpul actului sexual si in mentinerea lichidului spermatic depus in vagin. Mucoasa vaginala se modifica in raport cu secretiile de hormoni sexuali din organism, in special cu secretia de estrogeni.
    Vaginul in partea de sus se continua cu colul uterin iar in partea de jos se deschide in vulva. In partea dinapoi vine in raport cu rectul, iar in parte dinainte in raport cu vezica si uretra.
    UTERUL
    Este organul in care nideaza si se dezvolta produsul de conceptie si care produce expulzia acestuia dupa dezvoltarea la termen. Este situat in regiunea pelviana, pe linia mediana si reprezinta raporturi anatomice:
    - anterior – cu vezica urinara
    - posterior – cu rectul
    - inferior – se continua cu vaginul
    - superior – cu organele intestinale si colonul
    - lateral – cu ligamentele largi
    Uterul este un organ cavitar, care masoara la nulipare 6,5 cm lungime, iar la multipare 7,8 cm lungime, are un diametru transvers de 5 cm la baza si 3 cm in portiunea medie a colului si un diametru antero-posterior de 2,5 – 3 cm.
    Este format din trei portiuni: corpul, istmul si colul.
    Corpul uterin – are aspectul unui con turtit antero-posterior caruia i se descriu doua fete si doua margini.
    - Fata anterioara – usor convexa este acoperita de peritoneu pana la istm, unde acesta se reflecta pe vezica formand fundul de sac vezico-uterin.
    - Fata posterioara – mai convexa, cu o creasta mediana este acoperita de peritoneu care coboara pe istm si pe primii centimetri ai peretelui vaginal posterior, apoi se reflecta pe rect formand fundul de sac vagino-rectal (Douglas). Este in raport cu ansele intestinale si colonul ileo-pelvin. Marginile laterale sunt rotunjite si in raport cu ligamentele largi. Pe marginile uterului se gasesc vasele uterine si se pot afla vistigii ale canalului Wolff cum este canalul Malpighi – Gartner.
    - Marginea superioara sau fundul uterului este ingrosata si rotunjita, concava sau rectilinie la fetite si net convexa la multipare. Prin intermediul peritonelui este in contact cu ansele intestinale si colonul pelvian. Unghiurile laterale denumite coarne uterine se continua cu istmul tubar si sunt sediul de insertie al ligamentelor rotunde si utero-tubare.
    ISTMUL - continua corpul uterin si reprezinta o zona retractila a acestuia.
    COLUL UTERIN - este mai ingust si mai putin voluminos decat corpul si are forma unui butoias cu doua fete convexe si doua margini groase si rotunjite. Vaginul se insera pe col dupa o linie oblica ce urca posterior, insertia sa divizand colul in portiune supra si subvaginala.
    - Portiunea supravaginala vine anterior in contact cu peretele postero-inferior al vezicii prin intermediul unui tesut celular putin dens, care decoleaza usor pe linia mediana. Fata posterioara, acoperita de peritoneu corespunde fundului de sac Douglas. Marginile laterale sunt in raport cu baza ligamentelor largi si spatiul pelvio-rectal superior.
    - Portiunea vaginala a colului este delimitata de suprafata de insertie a vaginului ce se face pe o inaltime de 0,5 cm si este la nivelul unirii treimei superioare cu doua treimi inferioare posterior, iar anterior la unirea treimii cu treimea inferioara.
    - Portiunea intravaginala proemina in vagin ca un con cu varful rotunjit si centrat de orificiul extern care la nulipare este circular sau in fanta transversala ingusta, fanta care la multipare se lungeste pana la 1,5 cm. Buza anterioara mai proeminenta si rotunjita, cea posterioara mai lunga creeaza asemanarea cu botul de linx cu care este comparat. Colul este separat de peretii vaginului prin cele patru funduri de sac.
    Mijloace de fixare si sustinere.
    Mijoacele de fixare si sustinere al organelor genitale feminine sunt reprezentate de aparatul ligamentar, care este reprezentat prin:
    - ligamente largi
    - ligamente rotunde
    - ligamente utero-sacrate
    Ligamentele largi – se prezinta ca doua repliuri peritoneale pornind de la marginile laterale ale uterului la peretii excavatiei pelviene.
    Fata anterioara – este ridicata de ligamentul rotund, cordon rotunjit de 15 cm, care de la corpul uterin se indreapta antero-posterior determinand formarea aripioarei anterioare a ligamentului larg, apoise angajeaza in canalul inghinal, terminandu-se prin numeroase fascicule fibroase in tesutul celulo-grasos al muntelui lui Venus si al labiilor mari.
    Fata posterioara – a ligamentului este ridicata inj portiunea mijlocie de catre ovar si ligamentele utero si tubo-ovariene formand aripioara posterioara .
    Marginea superioara a ligamentului larg este locul unde cele doua foite se continua una pe alta, fiind strabatute de trompa careia ii formeaza mezosalpingele sau aripioara superioara. Baza ligamentului larg cu o grosime de 2.5 cm in plan sagital reprezinta hilul principal prin care penetreaza vasele si nervii uterului si vaginului.
    Tesutul celular din partea inferioara a ligamentului alcatuieste parametrele.
    Ligamente utero-sacrate
    Sunt doua fascicole conjunctivo-musculare, pornind de la fata posterioara a regiunii cervico-istmice indreptandu-se postero-superior la sacru pana la nivelul celei de a doua sau a primei gauri sacrate. Sunt alcatuite din fibre musculare netede (muschiul recto-uterin), tesut conjunctiv condensat si fibre conjunctive elastice proprii. Dar adevarata sustinere a uterului o realizeaza perineul prin intermediul peretilor vaginali.
    Vascularizatia si inervatia
    Artera uterina ram a iliecei interne (hipogastrica) din care se desprinde cel mai frecvent in trunchi comun cu artera ombilicala la nivelul festei ovariene.
    Artera ovariana trimite un ram terminal care patrunde prin ligamentul utero-ovarian, se anastomozeaza cu uterina participand la irigarea uterului.
    Venele uterului se formeaza din toate tunicile si conflueaza intr-un sistem de sinusuri cu peretele endoterial la nivelul statului plexiform. De la aceasta se formeaza marginile uterului, veritabile plexuri venoase uterine de unde sangele dreneaza prin venele tubare si ovariene in vena ovariana. In jos, se formeaza venele uterine ce se varsa in venele iliace interne. O mica parte din sangele venos urmeaza calea ligamentului rotund.

    Limfaticele
    Pornite din endometru si miometru, formeaza sub seros o bogata retea mai abundenta posterior. De aici pornesc trunchiurile colectoare care de pe marginile uterului se indreapte spre diferite grupe ganglionare. O parte urmeaza calea ligamentului rotund si ajuns in ganglionii inghinali superficiali, iar alta prin ligamentul larg la cei iliaci externi. Limfaticele colului impreuna cu alte parti inferioare ale corpului si superioare a vaginului colecteaza la nivelul a trei staii ganglionare.
    1. – Este formata din ganglionul arterei uterine si ganglionul obturator iliac intern si extern
    2. – Este formata din ganglionii iliaci primitivi si laterosocrati.
    3. – Este formata din ganglionii lombo-aortici.
    Inervatia
    Inervatia uterului este asigurata de plexul utero-vaginal, emanatie a plexului hipogastric inferior cu predominenta simpatica.
    Plexul utero-vaginal se prezinta ca o textura densa de fibre si ganglioni plasat in parametre ce anastomeaza contralateralele si cu plexurile vezicale si uterine.
    Trompele uterine
    Sau salpingele sunt cele doua conducte musculo-membranoase situate in partea superioara a ligamentelor largi. Ele se intind de la coarnele uterine pana la fata superioara a ovarelor.
    La nivelul trompei are loc intalnirea ovulului cu spermatozoizii si constituirea initiala a oului. Trompele au o lungime de 10-12 cm cu diametre care variaza pe traiectul lor intra 2 – 4 cm pana la 6 – 8 cm, in partea terminala.
    Fiecare trompa prezinta 4 parti:
    - Partea interstitiala situata in grosimea peretelui uterin.
    - Istmul care continua partea interna si are o lungime de 3 – 4 cm.
    - Ampula cu o lungime de 7 – 8 cm – mai dilatata.
    - Pavilionul, portiunea terminala, cu o forma de palnie care este dotata cu cate 10 – 15 franjuri pe margine (fiimbrii)
    Trompele sunt dotate cu o mare capacitate de mobilitate.
    Pozitia lor este asigurata de ligamente largi, ligamente ovariene, precum si mezosalpinx. Vascularizatia arteriala este asigurata de ramuri din arterele ovariene si arterele uterine.
    Ovarele
    Sunt organe pereche. Ele constituie glanda sexuala feminina, cu functie endocrina si in acelasi timp producatoare a ovulelor.
    Sunt situate in cavitatea in cavitatea pelviana, pe peretele sau posterior.
    Au o forma ovoidala, cu diametru longitudinal de 3 cm, latimea de 2 cm si grosimea de 1 cm. Suprafata este neteda pana la pubertate, iar dupa aceea usor neregulate. Fata superioara a ovarelor este in raport anatomic cu pavilionul trompei. Hilul ovarian se gaseste pe marginea lor. Ovarul este fixat prin ligamentul otero-ovarian, tubo-ovarian si lombo-ovarian, precum si prin mezo-ovarian. Arterele ovarului provin din arcada vasculara formata din artera ovariana cu o ramura a arterei uterine si din care se desprind 10 – 12 arteriole care patrund in ovar la nivelul hilului.
    Functii ovariene
    Ovarul, gonada feminina are functia de a forma si elibera in fiecare luna un ovul si de a secreta hormonii care favorizeaza fecundarea ovulului si pregatesc organismul feminin pentru graviditate.
    A. Ovogeneza – consta dintr-o serie de transformari pe care le sufera celula germinativa fuliculara (primordiala) pana la stadiul de ovul matur. Celula germinativa primordiala are un numar complet (diploid) de cromozomi (44 somatici si 2 sexuali XX). Ea se divide formand ovogonii, iar prin diviziune mitotica a acestora rezulta ovocitele de ordinul I.
    In momentul ovulatiie se produce orima diviziune meiotica din care rezulta o celula mare – ovocitul II si primul globul polar. Ovocitul II este expulzat prin ruperea foliculului, in trompas uterina, unde are loc a doua diviziune, rezultand preovulul, care nu se divid si devine oul fecundabilcu numarul de cromozomi redus la jumatate (22 + x) si al doilea globu;l polar. Ovulul ajunge prin trompele uterine prin uter si daca nu a fost fecundat este eliminat cu secretiile uterine. Daca ovulul nu este fecundat, corpul galben in aproximativ a douazeci si patra zi a ciclului incepe sa degenereze, se cicatrizeaza. Daca ovulul a fost fecundat, corpul galben persista, are o activitate endocrina intensa in primul trimestru al sarcinii.
    B. Secretia de hormoni ovarieni
    Consta din estrogen si progesteron. Hormonii estrogeni sunt sintetizati de celule foliculare in timpul maturarii foliculului, de celulele corpului galben, in timpul sarcinii de placenta, iar in cantitati mai mici de catre corticosuparenale si testiculi. Estrogenii actioneaza in primul rand asupra organelor genitale feminine, simuland proliferarea mucoasei si a musculaturii uterine.
    Progesteronul este secretat de catre celulele corpului galben, de corticosuprarenale si in timpul sarcinii de catre placenta. Actiunile sale constau in modificarea secretorie a mucoasei uterine. Secretia hormonala ovariana este controlata de catre hormonii gonadotropi hipofizari.
    Glanda mamara
    Este glanda pereche situata in regiunea antero-posterioara a toracelui, lateral de stern, la nivelul spatiului delimitat de coasta a III-a si a IV-a, anterior muschiului pectoral si dintat. Poate prezenta anomalii numerice in plus sau minus; anomalii de forma sau volum. Forma este aproximativ a unei emisfere cu tendinta spre conicizare sau aplatizare discoidala, cu fata plana spre torace, iar convexa libera, centrata pe mamelon.
    Dimensiunile sunt de 12 – 13 cm, diametrul, inaltimea de 10 –12 cm si greutatea de aproximativ 150 – 200 grame. Consistenta este formata dar elastica.
    Tegumentele – sunt netede, centrate de areola cu diametrul de 15 – 25 mm, pigmentata si cu 10- 12 tuberculi Morgagni (glande sebacee). In centrul areolei proemina mamelonul cilindric sau conic, rugos si 10 – 12 orificii galactofore. Tesutul celular subcutanat, bine reprezentat, se desparte in lama preglandulara care lipseste la nivelul mamelonului si lama retromamara, ce asigura mobilitatea fata de marele pectoral.
    Comments: (0)



    Chlamidia (clamidia) este una dintre cele mai frecvente boli cu transmitere sexuala. Boala este transmisa de bacteria Chlamydia (clamidia) trachomatis si cel mai adesea apare la adolescentii activi sexual si la adultii tineri. Boala poate fi serioasa dar este usor vindecata daca este detectata la timp. Este, de asemenea si, eventual mai important, cea mai mare cauza de orbire din lume ce poate fi prevenita. Orbirea apare ca o complicatie a conjunctivitei cu chlamidia (clamidia) .

    La barbati boala poate provoca uretrita si infectii cum sunt epididimita si orhita . Aproape jumatate din femeile care au chlamidia (clamidia) si nu sunt tratate de medic vor face sindrom inflamator pelvin (SIP) , un termen generic pentru infectii ale uterului, trompelor uterine si /sau ovarelor. Sindromul inflamator pelvin poate cauza leziuni ale organelor de reproducere ceea ce ulterior poate duce la complicatii serioase inclusiv durere pelvina cronica, dificultate in a ramane insarcinata, sarcina extrauterina precum si alte complicatii periculoase legate de sarcina.

    Ca si gonoreea, bacteria chlamidia (clamidia) se gaseste in colul uterin si uretra si poate trai in gat sau rect. Atat barbatii cat si femeile infectate, frecvent nu au simptome de infectie cu chlamidia (clamidia). Astfel, acesti indivizi pot sa raspandeasca fara sa stie infectia la altii. Bacteria poate sa treaca de la o persoana la alta prin contact sexual si eventual prin contact genito-oral. Daca cineva atinge fluide corporale ce contin bacteria si apoi isi atinge ochiul , este posibil sa apara o infectie a ochiului cu chlamidia (clamidia). Aceasta bacterie poate trece si de la mama la copil in timpul nasterii. Aceasta poate cauza pneumonie si conjunctivita , care pot deveni foarte serioase pentru copil daca nu sunt tratate. Boala nu este dificil de tratat o data ce stii ca o ai. Daca este lasata netratata , totusi, chlamidia (clamidia) poate conduce la probleme de sanatate mai serioase.



    Chlamidia (clamidia) poate fi greu de detectat deoarece infectiile, in primele stadii, adesea nu produc sau produc putine semne si simptome care ar putea sa va faca sa mergeti la doctor. Cand apar semne sau simptome, de cele mai multe ori acestea sunt usoare sau trecatoare, ceea ce la face usor de ignorat.

    Semnele si simptomele infectiei cu chlamidia (clamidia) pot include :

    * urinare dureroasa sau nevoia imperioasa de a urina mai des decat de obicei
    * durere abdominala inferioara
    * scurgere vaginala la femei
    * sangerare intre menstruatii
    * contact sexual dureros la femei (dispareunie)
    * scurgeri din penis la barbati
    * testicule inflamate sau prezentand disconfort la atingere sau febra

    Uneori o infectie cu chlamidia (clamidia) poate cauza o febra usoara , dureri musculare sau migrena.

    Exista analize de laborator pentru a diagnostica chlamidia (clamidia). Unele se pot face din urina sau chlamidia poate fi detectata din materialul recoltat prin tamponarea colului cervical in timpul unei examinari clasice folosind un specul sau pe un tampon vaginal de autocolectrare. Acest lucru se poate face in acelasi timp cu testul Babes-Papanicolau de rutina. Pentru barbati, doctorul poate insera un tampon mic in interiorul penisului pentru a lua o mostra din uretra. In unele cazuri, doctorul poate preleva o proba din anus pentru a verifica prezenta chlamidiei.



    Clamidia se poate trata usor si se vindeca cu antibiotice. Uneori este suficienta pentru clamidia o doza unica zilnica de azithromicina, pe cale orala.

    Totusi, adesea se folosesc tratamente alternative din pricina costului ridicat al acestui medicament. Tratamentul alternativ cel mai frecvent este o doza orala de doxiciclina de doua ori pe zi, timp de 7 zile. Spre deosebire de gonoree, exista o rezistenta mica, daca apare, a clamidiei la antibioticele folosite in mod curent. Exista multe alte antibiotice care au fost si ele eficiente contra clamidiei. Ca si la gonoree , un prezervativ sau alte metode de protectie de bariera impiedica raspandirea infectiei.

    Toti partenerii sexuali trebuie evaluati , testati si tratati. Persoanele cu clamidia trebuie sa se abtina de la contact sexual pana cand atat ei cat si partenerii lor sexuali s-au vindecta complet, altminteri este posibila reinfectarea.

    Femeile ai caror parteneri sexuali nu s-au tratat corespunzator sunt expuse unui mare risc de reinfectare. Multiplele infectii sporesc la o femeie riscul de a avea complicatii serioase privind capacitatea de reproducere, inclusiv infertilitatea. Trebuie sa se ia in considerare controlul la femei, in special la adolescente, la 3-4 luni de la tratament. Acest lucru este in special valabil daca o femeie nu stie daca partenerul sau sexual a primit tratament.

    Puteti sa va reinfectati cu clamidia din nou chiar si dupa ce ati fost tratat deoarece faptul ca ati avut clamidia nu va face imun la aceasta. Este mai bine sa se previna clamidia decat sa fie tratata iar singurul mod de a impiedica complet infectia este abstinenta de la toate tipurile de act sexual. Daca aveti contact sexual, folositi de fiecare data un prezervativ . Aceasta este singura metoda de protectie care va va ajuta sa preveniti clamidia.



    Daca nu se trateaza, infectiile cu chlamidia pot evolua producand serioase probleme de reproducere si alte probleme de sanatate cu consecinte atat pe termen scurt cat si pe termen lung.

    La femei, infectia netratata se poate raspandi in uter sau in trompele uterine si poate cauza sindromul inflamator pelvin (SIP). Acest lucru se intampla la pana la 40% din femeile cu chlamidia (clamidia) netratata. Sindromul inflamator pelvin poate cauza lezarea permanenta a trompelor uterine, a uterului si tesuturilor inconjuratoare. Leziunea poate conduce la durere pelvina cronica, infertilitate si sarcina extrauterina, potential mortala (sarcina in afara uterului). Femeile infectate cu clamidia sunt de pana la cinci ori mai susceptibile de a se infecta cu HIV daca sunt expuse.

    Clamidia la barbati se poate intinde la testicule cauzand epididimita care poate duce la sterilitate. Microbul clamidiei se poate raspandi si la prostata. Prostatita poate duce la durere in timpul sau dupa contactul sexual, febra si frisoane , urinare dureroasa si dureri de spate in zona inferioara. Daca practicati sexul anal, clamidia poate cauza inflamare rectala. Aceasta poate duce la durere rectala si scurgeri de mucus.

    Atingerea ochilor cu o mana infestata de secretii infectate poate cauza infectari ale ochiului cum ar fi conjunctivita . Lasata netratata, infectia oculara poate duce la orbire.

    Clamidia poate produce si sindromul Reiter ( leziuni ale pielii si inflamatii ale ochiului si uretrei ), in special la barbatii tineri .

    Jumatate din nou-nascutii din mame cu clamidia se vor naste cu aceasta boala. Clamidia poate afecta fatul cauzand avort spontan, nastere prematura, orbire si pneumonie.

    Pentru a ajuta la prevenirea consecintelor serioase ale clamidiei, testarea cel putin anuala pentru clamidia este recomandata pentru toate femeile active sexual in varsta de 25 de ani si mai tinere . Toate femeile gravide trebuie sa faca analize pentru clamidia.
    Incet, incet simt cum ma cuprinde disperarea! O simt cum se scurge prin venele mele, cum ma umple! Nu pot face nimic sa o opresc, sa o sting cumva! Imi e teama de esec, de o luna din nou pierduta! Timpul trece si nu trece in favoarea mea! E nemilos! Nu stiu cum sa fac sa ma rup din vartejul asta neintrerupt! Vreau sa ies, sa ma ridic, sa fiu fericita! Un singur lucru imi lipseste, iar Dumnezeu e singurul care ma mai poate ajuta! In El imi pun intreaga speranta! Sufletul meu spera si se roaga sa-mi vad si eu, ca orice femeie, visul implinit! Doamne, nu ma lasa! Te rog, nu ma lasa...!!!!!
    Comments: (0)

    Daca iti doresti sa ramai insarcinata si vrei sa afli simplu cand te afli in perioada fertila, un test de ovulatie este cea mai sigura si simpla metoda. Indica perioada de maxima fertilitate cu precizie de 99.9%. Este de mare ajutor femeilor cu cicluri menstruale neregulate. Nu sunt de neglijat nici simptomele de ovulatie.

    •Pentru ca ovulatia sa se produca este necesara cresterea secretiei de hormon feminin LH (luteinizant). Rolul lui este de a rupe foliculul in care se afla ovulul. Acest hormon este eliminat permanent in urina, dar in cantitati mici. Un test de ovulatie determina aparitia celui mai mare nivel de LH in urina si anticipeaza momentul ovulatiei.

    •Un test de ovulatie se efectueaza la fel ca testul de sarcina. Urina se colecteaza intr-un vas mic si curat dupa care fie se picura urina pe banda de test cu ajutorul unei pipete, fie banda se introduce in urina.

    •In functie de tipul de test, citirea rezultatelor se face dupa 3-10 minute. Mai exista si variante in care banda de test se tine 5 secunde in urina, dupa care se scot si se asteapta rezultatul in 2-3 minute. Pentru a utiliza corect un test de ovulatie, cititi cu atentie prospectul.

    •Majoritatea testelor de ovulatie arata rezultatele sub forma de liniute rosii sau albastre. Daca dupa perioada de asteptare mentionata pe prospect pe banda de test apar 2 liniute, inseamna ca ovulatia va avea loc in urmatoarele 24-48 de ore.

    •Totusi, testul de ovulatie are limitele lui. El arata ca hormonul LH a crescut suficient pentru a se produce ovulatia. Dar nu arata cu siguranta ca veti ovula. Exista sansa ca folicului sa nu se rupa si ovulul sa nu fie eliberat.

    •Pretul unui test variaza de la 5 la 25 RON.

    •Daca testul este pozitiv este momentul sa aveti contacte sexuale neprotejate.

    •Atentie! Testul de ovulatie din urina este de unica folosinta. De asemenea, rezultatele nu sunt valabile daca esti insarcinata (ovulatia nu se mai produce) sau iei anticonceptionale (care blocheaza ovulatia) sau daca faci un tratament cu estrogen si/sau progesteron.

    Efectele fumatului sint multiple, ele afectind chiar si viata
    sexuala, dar si fertilitatea. Toxinele prezente A®n fumul de tigara modifica, intr-o anumita masura, raportul dintre hormonii sexuali feminini si masculini. Astfel, spermatozoizii barbatilor fumatori sint mult mai afectati si deformati fata de spermatozoizii barbatilor nefumatori.

    Tutunul dauneaza sanatatii, in general, dar si sanatatii vietii sexuale. Efectele daunatoare asupra organismului in total, cit si asupra secretiei hormonilor sexuali pot sa distruga relatia unui cuplu. O cauza majora a impotentei este fumatul, stiut fiind faptul ca acesta compromite circulatia sanguina in arterele peniene si dauneaza mecanismelor responsabile pentru erectie.

    Se pare ca toxinele prezente in fumul de tigara modifica, intr-o anumita masura, raportul dintre hormonii sexuali feminini si masculini. Spermatozoizii barbatilor fumatori sint mult mai afectati si deformati fata de spermatozoizii barbatilor nefumatori.

    Efectele fumatului asupra femeilor

    La femeile fumatoare se schimba raportul hormonilor sexuali, observindu-se o anumita virilizare cu depunerea grasimilor la nivel abdominal.

    Totodata, la aceste femei, incidenta diabetului zaharat si a bolilor cardovasculare este mult mai mare. Scaderea nivelului hormonilor sexuali feminini poate avea si alte consecinte. Femeile tinere fumatoare se confrunta mult mai des cu probleme ale ciclului menstrual (cicluri dureroase, neregulate), de obicei si menopauza se instaleaza cu circa 2 ani mai devreme decit la femeile nefumatoare.

    "Cele mai multe femei
    sint constiente de faptul ca fumatul cauzeaza cancer
    pulmonar, in schimb doar putine dintre ele stiu ca fumatul creste riscul aparitiei cancerului de col uterin. Studii realizate in acest sens arata
    ca incidenta cancerului de col uterin (aparut in urma infectiilor virale) este de 3 ori mai mare la fumatoare", spune conf. dr. Mircea Onofriescu, medic in cadrul Maternitatii "Cuza Voda" Iasi.

    Vestea buna ar fi ca abandonarea fumatului are efecte pozitive. Atit la femei, cit si la barbati fumatul accelereaza procesul de imbatrinire, conform unor studii recente. Ridurile in jurul ochilor si gurii apar mai devreme si sint mai pronuntate.

    Fumatorii se confrunta cu probleme mai multe si cind vine vorba de planificare familiala. Femeile care fumeaza ramin mai greu insarcinate, riscul sterilitatii fiind de doua ori mai mare la fumatoare. De asemenea, programele de fertilizare in vitro au sanse mult mai mici sa se termine cu succes la cuplurile fumatoare.
    Exista oare o legatura intre ciclurile lunii si ciclul menstrual? Iata un raspuns. Inainte sa se descopere electricitatea, organismul femeii era influentat de cantitatea de lumina primita de la luna. Asa cum plantele si animalele cresc si se dezvolta in stransa legatura cu astrele (soarele, luna), tot la fel nivelul hormonal este influentat de ele. Mai mult decat atat, toate femeile aveau menstruatie in acelasi timp. Astazi, lumina artificiala a dereglat complet ciclurile.

    Aminteste-ti care au fost circumstantele in care ai auzit prima oara de menstruatie! Cum a fost prima ta experienta? Ce parere are partenerul tau despre acest aspect? Ce surse de informatii ai utilizat pentru a cunoaste mai multe lucruri? Paragrafele urmatoare sunt menite sa iti dezvaluie principalele aspecte ale ciclului menstrual.

    Stiai ca atunci cand o fetita se naste, ovarele contin peste 450.000 de ovule, toate acestea fiind folosite pe parcursul vietii? Fiecare ovul este protejat de un saculet denumit folicul. Pe masura ce atinge varsta pubertatii, corpul ei incepe sa produca hormoni ce determina maturizarea ovulelor. Acesta este inceputul primului ciclu care se va repeta pana la aparitia menopauzei.
    Punctul de plecare in explicatia noastra este hipotalamusul, o parte din creier responsabila cu reglarea setei, foamei, nevoii de odihna, dorinta sexuala, functiile endocrine.

    Aceasta glanda secreta factorul de eliberare a hormonului foliculo-stimulator (FSH) determinand activitatea glandei pituitare, care la randul ei secreta FSH si LH (hormon luteinizant). Acesti hormoni ajung in sange si determina maturizarea foliculilor.

    Foliculii maturi elimina apoi un alt hormon: estrogenul. Dupa o perioada de sapte zile, cantitatea de estrogen acumulata determina subtierea uterului. Din acest motiv, mucusul cervical se modifica. Atunci cand nivelul de estrogen atinge o anumita limita, hipotalamusul elibereaza factorul de eliberare a hormonului luteinizant ce stimuleaza glanda sa elimine acest hormon.

    Drept urmare, unul dintre foliculii maturi elimina un ovul. Acest proces poarta denumirea de ovulatie. Multe pastile contraceptive blocheaza eliberarea ovulului din folicul.
    Comments: (0)
    Femeile elimina intre 30 si 60 de grame de sange in timpul unei menstruatii normale.

    - Unul din sase ovule fertilizate nu are sansa de a se dezvolta, de cele mai multe ori fiind reabsorbit de organism; femeia nici nu banuieste ca a ramas insarcinata.

    - Perioada ciclului menstrual este determinata de timpul necesar ovarului de a elimina un ovul. Dupa eliberarea lui, mai dureaza in medie 14 zile pana la aparitia menstruatiei.

    Recomandari in timpul menstruatiei
    1. De curand au aparut pe piata tampoanele biodegradabile din bumbac 100% fara substante pe baza de cloruri. Exista studii care au arata o legatura subtila intre aceste substante si cancer. Evita pe cat posibil folosirea unor tampoane neadecvate.

    2. Unele femei folosesc tampoane din bureti naturali oceanici. Dupa introducerea in vagin, acestia absorb sangele iar dupa scoaterea lor, pot fi spalati si refolositi.

    3. Exista capsule speciale care se introduc in vagin si dupa ce absorb sangele pot fi scoase pentru a fi spalate si refolosite.

    Pentru a invata mai multe despre ciclul tau, pastreaza un jurnal in care sa povestesti modul in care te simti, atat la nivel fizic cat si psihic.
    Comments: (0)

    Polipii uterini reprezinta o patologie “silentioasa” pe care o poate avea femeia in sensul ca de multe ori nu este detectata daca aceasta nu efectueaza o ecografie pelvina spre exemplu. Polipii uterini pot fi responsabili de ciclul menstrual neregulat, de menstratiile abundente sau de sangerarile intermenstruale, se pot asocia cu patologii ovariene precum sindromul ovarului polichistic, pot sa apara in urma unor sarcini multiple fara a fi obligatoriu simptomatici atunci cand sunt de dimensiuni mici.

    Ce sunt de fapt polipii uterini?

    Polipii uterini sau displazia endometriala reprezinta o crestere exagerata atat prin inmultire cat si prin crestere de volum celular al glandelor endometriale (endometrul este mucoasa uterului) si a tesutului ce le acopera. Aceste glande si tesutul epitelial de deasupra (mucoasa uterina) dau nastere prin dezvoltarea excesiva unei excrescente ce poarta numele de polip. Dimensiunile acestor polipi difera, variind de la cativa mm pana la 3-4 cm sau chiar mai mari, insa rar se intampla sa depaseasca 1 cm. De asemenea forma acestora poate lua doua aspecte: de polip sesil (a carui radacina porneste direct de la nivelul mucoasei) sau de polip pediculat (ca o sfera prinsa de mucoasa uterina printr-un picior/gat/cordon). In cazul polipilor pediculati cordonul de insercite la mucoasa uterina poate fi atat de lung incat polipul propriu-zis sa prolifereze in vagin pe care il poate obstrua, lucru grav in cazul sangerarilor menstruale. Acesti polipi isi creaza in timpul cresterii lor o retea vasculara proprie si in functie de abundenta acesteia capata si culoarea caracteristica: cel mai frecvent sunt de un rosu aprins, insa mai pot fi si rozalii etc.

    Care sunt cauzele aparitiei polipilor uterini?

    Cauzele exacte ale acestor displazii endometriale nu sunt cunoscute cu certitudine, insa se stie faptul ca mucoasa uterina raspunde strict la stimulii celor doi hormoni sexuali feminini: estrogeni si progesteron. Estrogenii produc proliferarea mucoasei iar progesteronul structureaza formatiunile celulare in tesuturi cu o arhitectura clara. Astfel, atunci cand exista tulburari ale raportului secretiilor de estrogeni/progesteron apar diverse anomalii printre care se poate numara si displazia endometriala. Astfel de tulburari hormonale pot sa apara atat la femei tinere cat si trecute de menopauza, in cazul iritatiilor mucoasei uterine, a afectiunilor ovariene, dereglari ale ciclului menstrual sau diverse tratamente hormonale neadecvate sau medicatie ce interfera cu echilibrul hormonilor feminini, sarcini multiple, menopauza etc.

    Care sunt simptomele pe care le produc polipii uterini?

    Displazia endometriala nu prezinta o simptomatologie specifica, de obicei prezenta acestor polipi se exteriorizeaza prin sangerari abundente la menstruatie (menoragie), sangerari intermenstrale (metroragie), mici pete de sange dupa actul sexual, prin ciclu menstrual neregulat, infertilitate (femeia nu ramane insarcinata) etc.

    Diagnostic

    Diagnosticul polipilor endometriali se pune pe baza unei ecografii, insa este obligatorie efectuarea unei punctii (prelevare de tesut) din polipul respectiv pentru a analiza daca este benign sau... canceros (malign). Se poate face astfel ecografie pelvina, ecografie vaginala cu punctie, histeroscopie cu bipsie endometriala.

    Tratament

    Tratamentul polipilor este individualizat fiecarei femei in functie de rezultatul biopsiei, daca polipii prezinta sau nu celule cu atipii, daca femeia a luat, ia sau doreste sa ia anticonceptionale ori invers, daca are varsta tanara si inca doreste sa fie fertila in cazurile mai severe etc. Asadar este foarte greu sa oferim o schema generala de tratament, fiecare femeie fiind tratata in functie de cauza, varsta, preferinte pentru anticonceptionale, pentru fertilitate si de asemenea in functie de existenta sau nu a unor patologii asociate, fie ele genitale sau sistemice.

    Riscuri

    Riscurile majore ale polipilor uterini sunt reprezentate de cele canceroase si in functie de prognosticul pe care il au polipii sunt clasificati in 4 categorii:
    - Polipi cu hiperplazie endometriala simpla cu risc de cancer endometrial 1%
    - Polipi cu hiperplazie endometriala complexa cu risc cancerigen de 3-5%
    - Polipi cu hiperplazie endometriala simpla cu atipii, risc de cancer 8-10%
    - Hiperplazie endometriala complexa cu atipii, riscul cancerigen cel mai mare: 25-30%
    Alte riscuri sunt reprezentate de infectilitate, de hematom intrauterin la menstruatie daca polipul obstrueaza vaginul, tulburari menstruale, anemie, tulburari comportamentale etc.
    Comments: (0)

    Fibromul uterin este o masa celulara ce se dezvolta la nivelul uterului. Fibromul se poate dezvolta in interiorul cavitatii uterine, la exteriorul uterului sau in grosimea peretelui acestuia.
    Fibromul mai este numit si tumora fibroasa, leiomiom sau miom, dar acesta nu este o tumora maligna (cancer). Fibromul nu trebuie tratat decat in momentul in care creeaza probleme.
    Fibroamele sunt mai frecvent intalnite la femei de 30–40 de ani. Pana la varsta de 50 de ani, 80% din femei prezinta fibroame uterine.

    Cauze

    Cauza exacta a fibroamelor este necunoscuta. Ele apar cand celulele cresc peste masura in stratul muscular al uterului.
    Odata ce fibromul se dezvolta, estrogenii si progesteronul par a influenta cresterea acestuia. La o femeie cantitatea cea mai mare din acesti hormoni se secreta in timpul sarcinii. Dupa menopauza, cand scade cantitatea de hormoni secretata, de obicei fibroamele se micsoreaza sau dispar.
    Estrogenul joaca un rol major in dezvoltarea fibroamelor deoarece acestea:
    - tind sa creasca mai mult cand organismul feminin produce mai mult estrogen (in timpul sarcinii)
    - de obicei se micsoreaza cand este secretat mai putin estrogen (dupa menopauza).
    Progesteronul pare sa stimuleze cresterea fibroamelor, chiar in absenta estrogenilor.

    Simptome

    Simptomatologia se poate dezvolta incet in cativa ani sau rapid in cateva luni. Majoritatea pacientelor cu fibrom uterin prezinta simptome usoare sau sunt asimptomatice si nu vor avea nevoie niciodata de tratament.
    Pentru unele paciente, simptomatologia fibromului devine o problema. In unele cazuri, primul semn poate fi dificultatea aparitiei unei sarcini.
    Simptomele si problemele cauzate de fibromul uterin sunt:
    - sangerari menstruale anormale; pana la 30% din paciente prezinta schimbari ale ciclului menstrual, de exemplu:
    - cicluri menstruale prelungite care pot cauza aparitia anemiei
    - dismenoree
    - sangerari inainte sau dupa menstruatie
    - sangerari intre menstre
    - durere sau presiune pelvina, de exemplu:
    - durere in abdomen, pelvis sau partea inferioara a spatelui
    - durere la contact sexual
    - distensie si presiune abdominala
    - probleme urinare, de exemplu:
    - mictiuni frecvente
    - incontinenta urinara
    - blocaj renal aparut dupa blocaj ureteral (rar)
    - alte simptome:
    - dificultate tranzit intestinal
    - infertilitate – uneori, fibromul face dificila aparitia unei sarcini
    - probleme in timpul sarcinii, cum ar fi dezlipire de placenta si travaliu prematur
    - avort spontan.

    Mecanism fiziopatologic

    Fibromul uterin se poate dezvolta in interiorul cavitatii uterine, in grosimea peretelui uterin sau pe peretele extern al acestuia. Ele pot schimba forma uterului pe masura ce se dezvolta. In timp, marimea, forma, localizarea si simptomele fibromului se pot schimba.
    Cu inaintarea in varsta, femeile au predispozitie mai mare pentru fibrom uterin, in special din decadele trei–patru pana la menopauza (in jurul varstei de 50 de ani). Pana la varsta de 50 de ani, 80% din femei prezinta fibroame uterine. Fibromul poate sa ramana neschimbat ani intregi cu putine simptome sau chiar asimptomatic sau se poate dezvolta rapid.
    Fibroamele uterine nu se dezvolta inaintea de aparitia ciclurilor menstruale (pubertate). Acestea cresc mai mult in timpul sarcinii si se micsoreaza dupa menopauza. Terapia de substitutie cu estrogen poate facilita cresterea fibromului dupa menopauza.
    Complicatiile fibromului uterin nu sunt obisnuite. Acestea pot fi:
    - anemia cauzata de sangerarile abundente
    - blocaj la nivelul tractului urinar sau intestinal, daca fibromul le preseaza
    - infertilitate, daca fibromul schimba forma uterului sau localizarea trompelor uterine
    - durere continua la nivel lombar sau senzatie de presiune in abdomenul inferior (presiune pelvina)
    - infectia sau colapsul tesutului fibromatos uterin.
    Fibromul poate cauza aparitia unor probleme in timpul sarcinii, cum ar fi:
    - avort spontan
    - dureri in timpul trimestrului doi si trei
    - o pozitie fetala anormala, de exemplu prezentatia pelvina la nastere
    -travaliu prematur
    - necesitatea operatiei cezariene.

    Factorii de risc

    Factorii care cresc riscul de dezvoltare al unui fibrom uterin sunt:
    - varsta: cu inaintarea in varsta, femeile au predispozitie mai mare pentru fibrom uterin, in special din decadele trei–patru pana la menopauza (in jurul varstei de 50 de ani); pana la varsta de 50 de ani, 80% din femei prezinta fibroame uterine; dupa menopauza, de obicei fibroamele se micsoreaza
    - cazuri de fibrom uterin in familie: prezenta fibromului la una din membrele familiei creste riscul de aparitie al acestuia
    - etnia: femeile din rasa neagra au predispozitie mai mare fata de cele caucaziene
    - obezitate.

    Consult de specialitate

    Consultul de specialitate se va face atunci cand pacienta prezinta simptome posibile ale unui fibrom uterin:
    - menstruatii abundente
    - cicluri care au evoluat de la un caracter nedureros la unul dureros in ultimele 3–6 luni
    - mictiuni frecvente, dureroase, cu hematurie sau cu inabilitatea de a controla fluxul urinar
    - modificarea duratei ultimelor 3 pana la 6 cicluri menstruale
    - durere persistenta nou aparuta sau senzatie de greutate in abdomenul inferior sau pelvis.

    Investigatii

    Medicul specialist poate suspecta prezenta unui fibrom uterin pe baza:
    - rezultatelor unui examen ginecologic
    - istoricului simptomelor si al ciclurilor menstruale.
    Va fi necesara probabil o ecografie pelvina sau histerosonograma pentru a confirma prezenta unuia sau mai multor fibroame uterine. Histerosonograma se realizeaza prin umplerea uterului cu o solutie sterila salina in timpul unei ecografii transvaginale.
    Daca menstruatia este abundenta se va face numaratoarea de hematii pentru a verifica prezenta unei anemii.
    Laparoscopia se poate folosi pentru a confirma si localiza fibroamele de pe peretele extern uterin inainte de a fi extirpate (miomectomie).

    Teste aditionale

    In cazul durerii severe, sangerarilor sau presiunii pelvine, in cazul avorturilor spontane repetate sau dificultatii in a ramane insarcinata, se vor face teste aditionale pentru cautarea altor cauze posibile pentru simptomele pacientei.
    Vor fi necesare teste aditionale pentru simptome specifice, cum ar fi probleme urinare sau de tranzit intestinal, pentru diagnosticul pozitiv al afectiunii si dezvoltarea unui plan de tratament.

    Tratament

    Tratament - Generalitati

    Majoritatea fibroamelor sunt inofensive, nu cauzeaza simptomatologie si se micsoreaza dupa menopauza. Totusi, unele fibroame sunt dureroase, preseaza pe alte organe interne, sangereaza si cauzeaza anemie sau determina complicatii in sarcina. In cazul fibromului uterin exista cateva tipuri de tratament de luat in calcul. Fibromul poate fi extirpat chirurgical, intregul uter poate fi extirpat sau poate fi micsorat medicamentos. Alegerea tratamentului va fi facuta in functie de severitatea simptomelor si de importanta pastrarii fertilitatii.

    Tratamentul fibroamelor cu simptomatologie minima sau in perioada menopauzei

    In cazul fibroamelor fara sau cu putine simptome, tratamentul nu este necesar. Medicul specialist va recomanda expectativa vigilenta, cu examene ginecologice regulate, pentru a verifica marimea si simptomele date de fibrom.
    Daca pacienta se afla in apropierea menopauzei, o optiune va fi de expectativa in functie de severitatea simptomelor. Dupa menopauza, nivelurile de estrogeni si progesteron vor scadea, ceea ce va determina micsorarea majoritatii fibroamelor si scaderea simptomelor.

    Menstruatii abundente si dureri

    Durerea sau menstruatiile abundente pot proveni de la un fibrom uterin sangerand. Totusi, acestea pot fi legate de problemele unui simplu ciclu menstrual sau pot fi urmarea altor probleme. Cum singurul medicament dovedit cu efecte de micsorare a fibromului are efecte adverse serioase, pentru dureri menstruale sau sangerari menstruale abundente se vor administra unul sau ambele medicamente din urmatoarele, combinarea celor doua crescand eficacitatea lor:
    - antiinflamatoare nesteroidiene: reduc crampele menstruale si sangerarile menstruale la multe femei; totusi, nu exista o evidenta a reducerii durerii sau sangerarilor cauzate de fibroame
    - contraceptive orale: micsoreaza sangerarea menstruala si durerea, in timp ce previne si sarcina; oricum, ele nu micsoreaza marimea fibromului, dar nici nu o cresc.
    Terapia suplimentara cu fier si o dieta bogata in fier, impiedica aparitia anemiei prin pierderea de sange.
    Folosirea antiinflamatoarelor nesteroidiene in timpul conceptiei sau in sarcina timpurie poate provoca avort spontan. Pacientele care doresc o sarcina trebuie sfatuite in privinta terapiei cu aceste medicamente.

    Infertilitate si probleme aparute in timpul sarcinii

    Expertii inca studiaza mecanismul prin care fibromul determina complicatii in timpul sarcinii. Se stie ca fibromul poate impiedica implantarea in uter a oului fertilizat, uneori cresc riscul de avort spontan si fac putin probabil succesul fertilizarii in vitro. In prezenta fibromului, nu se poate afla cu certitudine daca acesta afecteaza fertilitatea.
    Extirparea chirugicala a fibromului, numita miomectomie, este singurul tratament dovedit a imbunatati sansa unei sarcini. Din cauza faptului ca fibromul poate recidiva sarcina este indicata cat mai curand posibil dupa miomectomie. 60% din femeile care fac miomectomie ca tratament pentru infertilitate (si nu au alte cauze de infertilitate) raman insarcinate. Expertii sustin ca miomectomia poate sa scada riscul de avort spontan la pacientele cu fibrom.

    Tratament ambulator

    Tratamentul ambulator poate usura durerea menstruala si anemia care poate fi legata de fibromul uterin.

    Ameliorarea durerii menstruale

    Ciclurile menstruale dureroase (dismenoree) sunt cele mai frecvente simptome ale fibromului uterin.
    Cauza durerii provocate de fibrom nu este cunoscuta. Contractiile menstruale puternice pot fi o incercare de a expulza fibromul din uter. Pentru usurarea durerilor menstruale se pot incerca urmatoarele:
    - aplicarea de caldura pe abdomenul inferior folosind o perna electrica, o sticla cu apa calda sau o baie calda; caldura imbunatateste fluxul sangvin si poate ameliora durerea pelvina
    - pacienta intinsa in pat cu o perna asezata sub genunchi, aceasta pozitie ameliorand durerea
    - pacienta intinsa pe o parte cu genunchii la piept, usurand contrapresiunea
    - folosirea unor tampoane igienice in locul celor obisnuite
    - exercitii fizice, care vor imbunatati fluxul sangvin si vor scadea durerea.
    Pentru ameliorarea durerii se pot administra unele medicamente:
    - antiinflamatoarele nesteroidiene, cum ar fi ibuprofenul (Advil, Motrin) sau naproxenul (Aleve), reduc crampele menstruale si durerea prin scaderea nivelului de prostaglandine din uter; nivelurile crescute de prostaglandine au fost gasite in sangele menstrual la femei cu menstruatii dureroase
    - daca antiinflamatoarele nesteroidiene nu reduc durerea, se va incerca acetaminofen, de exemplu Tylenol sau Panadol
    - administrarea dozei recomandate de antialgic, cand apare disconfortul sau cu o zi inainte de inceperea ciclului
    - administrarea medicamentului pe perioada de timp cat ar dura simptomele daca medicamentul nu ar fi luat.
    Exista unele precautii ce trebuie urmate:
    - citirea cu atentie si urmarea indicatiilor scrise pe cutia medicamentului
    - administrarea fara excese a dozei maxime recomandate
    - nu se vor lua medicamentele la care au existat reactii alergice
    - pacientele sfatuite sa evite anumite medicamente, trebuie sa consulte medicul
    - in prezenta unei posibile sarcini, trebuie consultat medicul inaintea administrarii oricarui medicament
    - nu se va administra aspirina celor mai tinere de 20 de ani, cu exceptia prescrierii de catre medic
    - evitarea alcoolului in cazul folosirii unei doze mari de acetaminofen.

    Prevenirea anemiei

    Anemia se produce atunci cand organismul nu poate produce sange la fel de repede pe cat este pierdut. In consecinta, vor fi mai putine hematii in sange. Un test numit numaratoare completa de celule sangvine poate determina prezenta anemiei.
    Pentru prevenirea anemiei, se pot lua urmatorele masuri:
    - cresterea cantitatii de fier din dieta: organismul are nevoie de fier pentru productia de celule sangvine noi, iar dieta este cea mai buna sursa pentru acesta; dieta trebuie sa asigure 18 pana la 20 mg de fier pe zi, cele mai bune surse de fier fiind carnea rosie, fructele de mare, ouale, fasolea, vegetalele verzi si painea imbogatita cu fier
    - folosirea unor vase de fier pentru gatit pentru a adauga mici cantitati de fier in mancare
    - o dieta alimentara echilibrata: daca necesarul de fier nu este atins cu dieta, se va administra un supliment de fier (cum ar sulfatul feros) sau un complex de multivitamine; cand pacienta ia un supliment de fier, poate sa apara constipatia ca efect advers; pentru a evita constipatia se va suplimenta dieta cu fibre vegetale, fructe si legume si consumarea a 2 pana la 4 pahare de apa in plus pe zi
    - dieta trebuie sa contina 250 mg de vitamina Cpe zi: vitamina C ajuta la absorbtia eficienta a fierului.

    Optiuni de medicamente

    Medicatia poate fi folosita pentru a usura problemele fibromului uterin. Scopurile tratamentului medicamentos sunt:
    - ameliorarea durerii severe sau a altor simptome determinate de fibrom uterin
    - corectarea anemiei determinata de sangerari masive
    - micsorarea fibromului inainte de extirparea chirurgicala (miomectomie) sau extirparea chirurgicala a uterului (histerectomie)
    - evitarea histerectomiei.
    Cand tratamentul este oprit, simptomele de obicei reapar.
    Urmatoarele medicamente sunt folosite pentru sangerare menstruala masiva, anemie sau dureri menstruale (ele nu micsoreaza in marime fibromul):
    - antiinflamatoarele nesteroidiene: reduc crampele menstruale si sangerarile menstruale la multe femei; totusi, nu exista o evidenta a reducerii durerii sau sangerarilor cauzate de fibroame
    - contraceptive orale: micsoreaza sangerarea menstruala si durerea in timp ce previne si sarcina (oricum, ele nu micsoreaza marimea fibromului, dar nici nu o cresc)
    - suplimentele de fier, disponibile fara reteta: sunt o parte importanta in corectarea anemiei cauzate de pierderea sangvina datorata fibromului.
    Urmatoarele medicamente sunt folosite pentru a micsora fibroamele inainte de tratamentul chirurgical si de a ameliora temporar simptomele: analogi de hormoni eliberatori de gonadotropina (GnRH), aduc organismul intr-o stare asemanatoare menopauzei, care ajuta la micsorarea uterului si fibromului. Terapia poate fi folosita cateva luni deoarece slabeste rezistenta osului si poate cauza simptome neplacute care apar in timpul menopauzei. Dupa ce terapia a fost intrerupta, fibromul se dezvolta la loc.

    De retinut!

    Durerea sau menstruatiile abundente pot fi din cauza fibromului uterin. Oricum, acestea pot fi legate de o problema a ciclului menstrual care poate fi ameliorata de contraceptive orale sau de terapia cu antiinflamatoare nesteroidiene. Folosirea celor doua tipuri de medicamente impreuna le creste eficacitatea la maxim.
    Terapia cu GnRH este uneori indicata pentru a opri hemoragia si a ameliora anemia. Totusi, suplimentele de fier de asemenea pot ameliora hemoragia, acestea neavand efectele secundare si demineralizarea osoasa aparute in cadrul terapiei cu GnRH.
    Folosirea antiinflamatoarelor nesteroidiene in timpul conceptiei sau timpuriu in sarcina, poate sa creasca riscul avortului spontan. Cand pacienta isi doreste o sarcina trebuie sa consulte medicul specialist in legatura cu terapia cu antiinflamatoare nesteroidiene.
    Nu exista dovezi ca progesteronul e util in tratamentul fibromului. Unii experti sunt de parere ca aceasta terapie, folosita de obicei in sangerarile menstruale abundente, stimuleaza cresterea fibromului.
    Danazolul, un medicament care creste nivelul de androgeni si opreste ciclul menstrual, nu este recomandat in tratamentul fibromului uterin.
    Cercetarile pentru descoperirea unui medicament ideal pentru fibroamele uterine continua. Tratamentul antiprogesteronic cu medicamentul numit mifepristona amelioreaza evolutia fibromului, dar determina modificari precanceroase in uter (hiperplazie endometriala). Modulatorul receptorilor selectivi pentru estrogen numit raloxifen, care se foloseste in cancerul mamar, este in cercetari.

    Tratament chirurgical

    Tratamentul chirurgical poate fi folosit in scopul extirparii fibromului (miomectomie) sau al intregului uter (histerectomie).
    Tratamentul chirurgical este o optiune pentru:
    - sangerari uterine abundente si/sau anemie dupa luni de tratament cu anticonceptionale orale sau antiinflamatoare nesteroidiene
    - cand fibromul reapare dupa menopauza
    - uterul este deformat de fibroame si exista istoric de avorturi spontane repetate
    - durerea sau presiunea cauzata de fibrom afecteaza calitatea vietii
    - daca apar complicatii urinare sau intestinale (din cauza presiunii exercitate de fibrom pe vezica, ureter sau intestine)
    - cand exista posibilitatea prezentei unui cancer
    - cand fibromul este cauza probabila a dificultatii aparitiei unei sarcini.
    Optiunile unui tratament chirurgical sunt:
    - miomectomia sau inlaturarea fibromului, acesta fiind singurul tratament care imbunatateste sansa de a ramane insarcinata
    - histerectomia sau inlaturarea uterului in intregime, fiind recomandata numai pacientelor care nu isi mai doresc copii. Histerectomia este singurul tratament care previne reaparitia fibromului. Imbunatateste calitatea vietii la multe femei, dar poate avea si efecte secundare de lunga durata, cum ar fi prolapsul organelor pelvine.
    Miomectomia sau histerectomia pot fi realizate prin una sau mai multe incizii mici, folosind laparoscopia, prin vagin sau printr-o incizie mare abdominala. Metoda folosita depinde de caz, incluzand localizarea, marimea, tipul fibromului si optiunea pacientei de a ramane insarcinata sau nu.
    Embolizarea fibromului uterin este o optiune nechirurgicala care micsoreaza sau distruge fibromul, intrerupandu-i aprovizionarea cu sange.

    De retinut!

    Pentru posibilitatea unei viitoare sarcini, miomectomia este optiunea de tratament chirurgical. O miomectomie cu abord abdominal poate fi mai sigura decat una laparoscopica – exista cercetari limitate in legatura cu siguranta sarcinii dupa o miomectomie laparoscopica.
    Ciclurile menstruale abundente, prelungite, dureroase, cauzate de fibrom se vor opri in mod fiziologic dupa instalarea menopauzei. Daca pacienta se afla in apropierea menopauzei si simptomele sunt tolerabile, trebuie considerat tratamentul ambulator pentru ameliorarea simptomelor pana la menopauza. Embolizarea fibromului uterin poate fi o optiune rezonabila, dar prezinta anumite riscuri.

    Alte tratamente

    Embolizarea fibromului uterin este o recenta descoperire in ceea ce priveste tratamentul fibromului. Este o alternativa nechirurgicala a miomectomiei sau histerectomiei. Embolizarea fibromului uterin nu a fost cercetata in mod extensiv si este considerata inca experimentala de unii medici specialisti. Amelioreaza simptomatologia multor paciente, dar in rare ocazii poate duce la infectii severe, menopauza instalata timpuriu si infertilitate.
    Embolizarea fibromului uterin poate fi un tratament rezonabil atunci cand:
    - nu exista planuri pentru o sarcina (sarcina este posibila dar nu probabila dupa embolizare, iar riscurile sarcinii dupa acest tratament nu sunt cunoscute)
    - sunt prezente sangerari uterine abundente si/sau anemie, dupa luni de tratament cu anticonceptionale orale sau antiinflamatoare nesteroidiene
    - durerea sau presiunea cauzata de fibrom afecteaza calitatea vietii
    - apar complicatii urinare sau intestinale (din cauza presiunii exercitate de fibrom pe vezica, ureter sau intestine)
    - pacienta nu doreste histerectomie sau miomectomie
    - in prezenta unei afectiuni care face periculos tratamentul chirurgical cu anestezie generala.

    De retinut!

    Sarcina este posibila dupa embolizarea fibromului uterin. Cand este necesara prevenirea sarcinii dupa embolizare trebuie folosita o metoda contraceptiva demna de incredere.
    Ciclurile menstruale abundente, prelungite, dureroase, cauzate de fibrom se vor opri in mod fiziologic dupa instalarea menopauzei. Daca pacienta se afla in apropierea menopauzei si simptomele sunt tolerabile cu tratament ambulator, atunci riscurile embolizarii pot sa nu depaseasca beneficiile. Exista cateva moduri noi de a inlatura fibromul sau de a distruge tesutul fibromului, folosind temperaturi reci extreme (criomioliza), laser (mioliza) sau ultrasunete focalizate de frecventa inalta. Totusi, sunt suficient de nou aparute ca riscurile si beneficiile pe termen lung sa nu fie cunoscute in intregime. Daca medicul recomanda o astfel de procedura, pacienta trebuie informata asupra numarului de astfel de tratamente realizate de medicul respectiv, rata succesului tratamentului si complicatiile aparute. Aceste terapii nu sunt recomandate pacientelor care isi doresc o sarcina.


    Profilaxie

    Fibromul uterin nu poate fi prevenit.

    Preventia recurentelor dupa tratament

    Dupa tratament este obisnuita reaparitia fibromului. Singurul tratament care previne reaparitia fibromului este extirparea chirurgicala a intregului uter, operatie numita histerectomie. Dupa histerectomie, sarcina este imposibila. In timp ce multe paciente prezinta o imbunatatire a calitatii vietii, exista unele reactii secundare de lunga durata, de luat in considerare