Ovulatia are loc atunci cand un ovul (si, ocazional, mai multe) este eliberat de ovar in perioada fertila a ciclului tau menstrual.

In fiecare luna, in ovarul tau se maturizeaza un ovul. De indata ce ajunge la o anumita marime, ovulul este eliberat din ovar si impins prin tuburile falopiene (trompele uterine) inspre uter.

Este arbitrar care dintre ovare elibereaza ovulul. Ordinea este absolut arbitrara in fiecare ciclu menstrual

Ce legatura are ovulatia cu momentul aparitiei sarcinii?

Pentru a fi fructuoasa si a concepe, trebuie sa ai contact sexual incepand cu o zi sau doua inainte de ovulatie si pana la sfarsitul a 24 de ore de la terminarea ovulatiei.

Motivul: Celulele de sperma pot supravietui timp de 2 sau 3 zile, dar un ovul nu supravietuieste mai mult de 24 de ore dupa ovulatie decat in cazul in care, desigur, are loc fertilizarea.

Daca ai contact sexual in perioada cand ovulatia trebuie sa apara, iti vei mari sansele de a ramane insarcinata. Si vei fi fericita sa afli ca ai toate sansele: la cuplurile cu fertilitate normala, exista o sansa de 20% de a concepe un copil la fiecare ciclu.

Aproximativ 85% din femeile care au contact sexual fara sa foloseasca metode contraceptive vor ramane insarcinate in decurs de un an. Poti sa iti maresti sansele de a ramane insarcinata daca inveti sa prezici exact cand va avea loc ovulatia si daca te familiarizezi cu schimbarile ciclice hormonale si fizice care au loc in corpul tau in fiecare luna.

Poti de asemenea sa folosesti aceste cunostinte ca sa nu ramai insarcinata prin evitarea contactului sexual in timpul ovulatiei. Totusi, aceasta nu este cea mai buna forma de contraceptie si poate esua usor.

Cum imi dau seama cand ovulez si cand sunt cel mai fertila?

Calculeaza cand va avea loc urmatoarea menstruatie si numara inapoi 12 pana la 16 zile. Cam in aceasta perioada ovulezi.

Pentru femeile cu un ciclu menstrual de 28 de zile, a 14-a zi este adesea ziua ovulatiei. Pentru a folosi aceasta metoda trebuie sa stii cat dureaza de obicei ciclul menstrual.

Totusi, cea mai buna cale sa afli cand esti cel mai fertila este sa fii atenta la corpul tau si sa inveti sa identifici semnele de aparitie a ovulatiei

Schimbarea mucusului cervical

Pe masura ce ciclul tau progreseaza, mucusul tau cervical creste in volum si isi schimba textura. Schimbarile reflecta nivelul crescut de estrogen din organism.

Esti cel mai fertila cand mucusul devine limpede, alunecos si lipicios. Multe femei compara mucusul din aceasta perioada cu albusul de ou crud.

In mod normal mucusul cervical este o bariera protectoare, dar in timpul celei mai fertile perioade a ciclului tau, permite spermei sa treaca prin cervix, spre uter si apoi prin tuburile falopiene pentru a se intalni cu ovulul.

Cresterea temperaturii corporale

Dupa ovulatie, temperatura ta poate creste cu 0,4 pana la 1 grad Celsius. Nu vei simti aceasta crestere, dar o poti detecta folosind termomentrul pentru temperatura corporala bazala (TCB).

Aceasta valoare a temperaturii iti arata ca esti la ovulatie, pentru ca eliberarea unui ovul stimuleaza productia hormonului progesteron, care creste temperatura bazala.

Esti cel mai fertila in timpul celor 2 sau 3 zile inainte ca temperatura ta sa ajunga la cea mai mare valoare. Cativa experti considera ca s-ar putea sa mai ai la dispozitie inca 12 pana la 24 de ore de fertilitate dupa ce observi ca temperatura corporala bazala a crescut, dar majoritatea spun ca la acel moment este prea tarziu ca sa ramai insarcinata.

Pana cand progesteronul se acumuleaza in cantitate indeajuns de mari pentru a-ti creste temperatura, poate sa dureze o zi sau 2 dupa ovulatie. Dar din moment ce ovulul poate supravietui aproximativ 24 de ore, la acel moment este prea tarziu pentru fertilizare.

De aceea, expertii recomanda sa iti monitorizezi temperatura luand-o in fiecare dimineata timp de cateva luni pentru a detecta un tipar si pentru a aproxima data ovulatiei. Apoi poti avea contact sexual in timpul celor 2 sau 3 zile inainte de ziua in care iti creste de obicei temperatura.

Disconfort in partea inferioara a abdomenului

Aproximativ o cincime din femei chiar simt activitatea ovulatorie, care poate varia de la o durere usoara pana la spasmuri de durere. Aceasta afectiune, denumita mittelschmerz, poate dura de la cateva minute pana la cateva ore.

http://www.copilul.ro/

Test de ovulatie

Daca iti doresti sa ramai insarcinata si vrei sa afli simplu cand te afli in perioada fertila, un test de ovulatie este cea mai sigura si simpla metoda. Indica perioada de maxima fertilitate cu precizie de 99.9%. Este de mare ajutor femeilor cu cicluri menstruale neregulate. Nu sunt de neglijat nici simptomele de ovulatie.

•Pentru ca ovulatia sa se produca este necesara cresterea secretiei de hormon feminin LH (luteinizant). Rolul lui este de a rupe foliculul in care se afla ovulul. Acest hormon este eliminat permanent in urina, dar in cantitati mici. Un test de ovulatie determina aparitia celui mai mare nivel de LH in urina si anticipeaza momentul ovulatiei.

•Un test de ovulatie se efectueaza la fel ca testul de sarcina. Urina se colecteaza intr-un vas mic si curat dupa care fie se picura urina pe banda de test cu ajutorul unei pipete, fie banda se introduce in urina.

•In functie de tipul de test, citirea rezultatelor se face dupa 3-10 minute. Mai exista si variante in care banda de test se tine 5 secunde in urina, dupa care se scot si se asteapta rezultatul in 2-3 minute. Pentru a utiliza corect un test de ovulatie, cititi cu atentie prospectul.

•Majoritatea testelor de ovulatie arata rezultatele sub forma de liniute rosii sau albastre. Daca dupa perioada de asteptare mentionata pe prospect pe banda de test apar 2 liniute, inseamna ca ovulatia va avea loc in urmatoarele 24-48 de ore.

•Totusi, testul de ovulatie are limitele lui. El arata ca hormonul LH a crescut suficient pentru a se produce ovulatia. Dar nu arata cu siguranta ca veti ovula. Exista sansa ca folicului sa nu se rupa si ovulul sa nu fie eliberat.

•Pretul unui test variaza de la 5 la 25 RON.

•Daca testul este pozitiv este momentul sa aveti contacte sexuale neprotejate.

•Atentie! Testul de ovulatie din urina este de unica folosinta. De asemenea, rezultatele nu sunt valabile daca esti insarcinata (ovulatia nu se mai produce) sau iei anticonceptionale (care blocheaza ovulatia) sau daca faci un tratament cu estrogen si/sau progesteron.

Fiziologia Ovulaţiei

Ovulaţia are loc într-un interval de aproximativ 15 minute şi chiar şi atunci când este eliberat mai mult decât un ovul, aşa cum se întâmplă în cazul gemenilor, ovulaţiile multiple apar la intervale foarte apropiate în timp. Astfel, ovulaţia este acel eveniment al ciclului menstrual care se desfăşoară într-un interval de timp foarte precis. Mecanismul ovulatoriu produce doi hormoni ovarieni, estradiol şi progesteron. Ovulul este conţinut într-un folicul ovarian şi se maturizează pe măsură ce foliculul trece prin faza de creştere rapidă. În timpul acestei faze de creştere rapidă, foliculul produce cantităţi din ce în ce mai mari de estradiol. Acest estradiol stimulează glandele cervixului pentru ca acestea să secrete un tip anume de mucus („mucus cu caracteristici fertile”), care este esenţial pentru ca spermatozoizii să treacă prin cervix şi să ajungă la ovul. Estradiolul stimulează de asemenea creşterea endometrului care căptuşeşte cavitatea uterului („faza proliferativă”).
După ruperea foliculului şi eliberarea ovulului, din foliculul rupt sunt secretate de către corpul luteal atât progesteron cât şi estradiol. Creşterea rapidă a secreţiei de progesteron contracarează efectul estrogenului asupra cervixului şi a epiteliului vaginal şi determină astfel schimbarea progesteronului (SP) în secvenţa de mucus care apare în apropierea ovulaţiei şi defineşte Ziua Vârfului (ultima zi de mucus cu caracteristici fertile dinaintea ovulaţiei). Progesteronul acţionează de asemenea asupra endometrului pregătit de estrogen, creând un mediu propice pentru implantarea ovulului fertilizat (“faza secretorie”). În absenţa sarcinii, producţia de estradiol şi progesteron începe să scadă la aproximativ 7 zile după ovulaţie, iar aceasta determină desprinderea endometrului sub forma sângerării menstruale care apare la 11-16 zile după ovulaţie.

Schimbările ciclice din activitatea ovariană sunt controlate de secreţia a doi hormoni de către glanda pituitară: hormonul de stimulare foliculară (FSH) şi hormonul luteinizat (LH). Producţia acestor hormoni este controlată în schimb de o zonă a creierului numită hipotalamus. Hipotalamusul acţionează ca un computer, analizând semnalele nervoase din alte zone ale creierului, incluzând cele generate de emoţii şi de factori de mediu, precum stressul şi hrana; de asemenea, el analizează semnalele hormonale (estradiol şi progesteron) generate de ovare şi de alte glande endocrine şi care sunt transmise prin fluxul sangvin. Suma acestor efecte determină calitatea activităţii ovariene.

Ciclul ovarian se desfăşoară într-o serie bine ordonată de evenimente. Pe durata ultimei jumătăţi a ciclului precedent, producţia ridicată de estradiol şi progesteron care acţionează prin intermediul hipotalamusului inhibă producerea de FSH şi LH de către glanda pituitară. Scăderea producţiei de estradiol şi progesteron de către corpul luteal la sfârşitul ciclului anulează acest efect de inhibare, iar nivelul FSH-ului creşte. Foliculii din ovare au un prag pentru nivelul FSH-ului sub care nu sunt stimulati. Iniţial, valorile FSH-ului care ajunge la foliculi se află sub acest prag, dar pe măsură ce inhibarea este înlăturată, nivelurile FSH-ului cresc şi ating nivelul de prag pentru câţiva din cei mai sensibili foliculi în care sunt incluşi cei care sunt cel mai bine alimentaţi cu sânge. Aceşti foliculi încep faza de creştere rapidă în timp ce foliculii rămaşi, ale căror niveluri de prag nu au fost atinse, rămân în stare inactivă. Acesta este un mecanism esenţial pentru conservarea foliculilor astfel încât „stocul iniţial” de foliculi care există la naştere ţine pentru toată durata reproductivă a femeii. Odată ce un folicul a început faza de creştere rapidă, are doar două variante. Fie progresează către împlinirea finalităţii sale, ovulaţie şi producţia potenţială a unui nou individ, fie pierde cursa pentru ovulaţie şi moare în procesul de atrezie. Un folicul nu poate reveni la rezerva iniţială de foliculi.

Sunt necesare câteva zile de creştere înainte ca foliculii care se dezvoltă să secrete în sânge suficient estradiol pentru a transmite hipotalamusului/glandei pituitare semnalul că nivelul de prag a fost atins. Există de asemenea un nivel intermediar al producţiei de FSH care trebuie să fie depăşit înainte ca un folicul să fie stimulat să producă un răspuns ovulatoriu complet, şi un nivel maxim care nu trebuie depăşit, altfel sunt stimulaţi prea mulţi foliculi şi apar ovulaţii multiple. Nivelul maxim este cu doar 20-30% peste nivelul de prag şi de aceea FSH-ul trebuie să crească încet, iar controlul prin feedback al estrogenului produs de foliculul care se dezvoltă este esenţial.

Selecţia foliculului care va ovula se realizează prin următorul proces. Pe măsură ce foliculul se dezvoltă, conţinutul său de celule granuloase creşte şi produce cantităţi din ce în ce mai mari de estradiol; în acelaşi timp, cererea sa de FSH necesar pentru a menţine creşterea sa rapidă scade, adică nivelul său de prag pentru FSH scade. Astfel, cel mai avansat folicul câştigă rapid un avantaj prin aceea că devine principalul producător de estradiol, iar aceasta conduce la scăderea producţiei de FSH de către glanda pituitară la o rată suficient de mare pentru a menţine propria-i creştere rapidă, dar nivelurile FSH-ului scad sub nivelul de prag al competitorilor săi mai puţin avansaţi, astfel încât aceştia încetează să mai crească şi mor. Doar când doi sau mai mulţi foliculi sunt la fel de dezvoltaţi în cursa pentru ovulaţie, apar ovulaţii multiple. Scăderea nivelurilor de FSH determinată de producţia crescută de estradiol declanşează de asemenea un mecanism de maturizare a foliculului dominant, care îl face receptiv la cea de-a doua gonadotrofină pituitară, LH, în timp ce competitorii săi nu au ajuns în acest stadiu.

Nivelurile ridicate de estradiol activează de asemenea un mecanism de feedback pozitiv în hipotalamus, care determină glanda pituitară să producă un val masiv de LH. Acest val masiv de LH este semnalul declanşator care iniţiază ruperea foliculului (ovulaţia) la aproximativ 36 de ore de la începutul valului de LH sau la 17 ore după ce acesta îşi atinge maximul. Producţia ovariană de estradiol atinge un vârf (vârful pre-ovulatoriu estrogenic) cu aproximativ 36 de ore înainte de ovulaţie şi scade pe măsură ce procesul ovulatoriu progresează. Această scădere este un indicator important deoarece marchează sfârşitul fazei de creştere rapidă a acelui folicul, indiferent că acesta se îndreaptă către ovulaţie sau moare. Valul de LH determină luteinizarea foliculului înainte ca acesta să se rupă iar aceasta conduce la începerea producţiei de progesteron. Astfel, o femeie care îşi monitorizează producţia de estrogen şi progesteron observă o creştere pronunţată a producţiei de estrogen care atinge un vârf, iar apoi scade. Ea va şti că ovulaţia va apărea în 24 de ore după identificarea zilei în care estrogenul scade şi că aceea este cea mai fertilă zi a ciclului. Dacă ovulaţia are loc, adică valul de LH a apărut şi a declanşat procesul ovulatoriu, se va observa în ziua scăderii de estrogen o uşoară creştere a producţiei de progesteron.

Nivelul producţiei de progesteron asociat cu momentul ovulaţiei se încadrează într-un interval îngust care se aplică celor mai multe femei, iar acest fapt, în prezenţa unei scăderi a estrogenului, este un indicator foarte corect al momentului ovulaţiei. Totuşi, dacă scăderea indică sfârşitul fazei de creştere rapidă a unui folicul care nu va ovula, nu apare o creştere a progesteronului (ciclu anovulatoriu), sau se observă o creştere uşoară care nu este progresivă (folicul luteinizat nerupt). După ovulaţie, foliculul rupt este transformat într-un corp luteal, iar producţia de progesteron creşte rapid (aproximativ dublându-se în fiecare zi), împreună cu o a doua creştere în producţia de estradiol. Creşterea nivelurilor de progesteron determină schimbarea progesteronului asupra mucusului cervical care permite calcularea Zilei Vârfului. Descreşterea nivelurilor de progesteron spre sfârşitul ciclului provoacă sângerarea – menstruaţia. Producţia de estradiol scade de asemenea la sfârşitul ciclului dar această scădere este mai puţin importantă în inducerea sângerării decât scăderea producţiei de progesteron. Sângerarea urmează întotdeauna după creşterea şi scăderea progesteronului în faza post-ovulatorie, însă o creştere şi o scădere similară a producţiei de estradiol fără o producţie de progesteron, ca în cazul activităţii ovariene anovulatorii, poate să fie urmată sau nu de sângerare.

Temperatura bazala si mucusul cervical

Cunoasterea particularitatilor fiziologice ale ciclului menstrual este extrem de importanta atunci cand o femeie doreste sa ramana insarcinata sau din contra incearca sa evite o sarcina nedorita.

Exista un numar destul de mare de kituri speciale, folosite ca indicatori ai ovulatiei, insa mai la indemana sunt folosirea unor metode clasice, eficiente asa cum sunt determinarea temperaturii bazale si monitorizarea mucusului cervical.

Ce este temperatura bazala corporala?

Temperatura bazala corporala este temperatura care se masoara cel mai bine dimineata la trezire, la aceeasi ora, inainte de a cobori din pat. Se poate folosi orice termometru care poate fi folosit pentru detectarea temperaturii centrale (acesta este tinut in gura si nu axilar).

Teoretic temperatura bazala este aceeasi in fiecare dimineata, exceptand zilele ovulatorii, cand temperatura creste de obicei cu jumatete pana la un grad celsius. Acest lucru se explica prin faptul ca progesteronul produs de corpul galben dupa ovulatie detemina cresterea temperaturii bazale.

Masurarea temperaturii bazale poate sa indice sfarsitul fazei fertile si instalarea infertilitatii postovulatorii (aceasta incepe in dimineata celei de a 3-a zi de la saltul temperaturii), ceea ce inseamna ca momentul ideal de conceptie este prima zi in care temperatura bazala este crescuta. Temperatura bazala va ramane crescuta pe tot parcursul sarcinii.

Trebuie sa mentionam ca ovulul are o rata de supravietuire de aproximativ 24-48 de ore, dupa ovulatie iar spermatozoidul de pana la 48-72 de ore (uneori chiar 5 zile), explicandu-se astfel de ce o femeie poate ramane insarcinata daca a avut un contact sexual cu 24-48 de ore inainte de ovulatie.

Aceasta metoda necesita o monitorizarae destul de indelungata, pentru a fi eficienta este necesara monitorizarea temperaturii bazale pentru 3-4 luni. Temperatura bazala nu este eficienta 100%, deoarece poate varia in functie de anumite stari fiziologice sau patologice (febra indusa de o boala inflamatorie sau infectioasa).

Ce intelegem prin monitorizarea mucusului cervical?

Pe durata unui ciclu menstrual exista mai multe tipuri de secretie vaginala fiziologica (normala). Mucusul cervical sufera anumite modificari sub influenta estrogenilor si progesteronului, in diferitele momente ale ciclului menstrual.

Estrogenii care sunt secretati in cantitate mai mare la inceputul ciclului menstrual (crescendo, incepand cu prima zi de sangerare), cresc cantitativ mucusul cervical .Acesta are un aspect clar, alunecos, de consistenta albusului de ou, pana cand ajunge la o secretie maxima si devine in final opac, lipicios, odata cu crestrea cantitatii de progesteron secretat de coprpul galben (dupa ovulatie).

Femeile care doresc sa ramana insarcinate, trebuie sa incerce acest lucru in asa zisele zile 'umede'. Din contra, femeile care doersc sa se fereasca de o sarcina nedorita, trebuie sa inceapa abstinenta la aparitia primei cantitati de mucus, aceasta durand pana in a 4 zi dupa ziua cu volum maxim de mucus secretat.
Ziua cea mai fertila a ciclului menstrual este ultima zi in care apare secretia mucoasa de aspect albicios.

Pentru o eficienta mai mare, ar trebui incercate cele 2 metode concomitent.
Inceputul fazei fertile se determina prin metoda calendarului si prin ziua aparitiei secretiei mucoase cervicale.
Metoda calendarului se determina prin evaluarea celui mai scurt si respectiv a celui mai lung ciclu menstrual, prima zi a fazei fertile se afla scazand 19 din cilcul cel mai lung, ultima zi a fazei fertile scazand 11 din ciclul cel mai lung.

De exemplu, daca ciclul cel mai lung dintr-un an are 30 de zile, iar cel mai scurt 26 de zile , perioada fertila este cuprinsa in intervalul 7 -19 a ciclului menstrual. Dezavantajul metodei este dupa cum ati observat destul de mare, datorita faptului ca se descrie astfel o perioada fertila destul de lunga si fara precizarea exacta a zilelor ovulatorii.

Sfarsitul fazei fertile a ciclului menstrual se poate determina prin identificarea saltului temperaturii bazale (a 3-a zi de la cresterea temperaturii bazale, masurata dimineata) sau prin ziua cu cantitatea maxima de mucus (perioada de fertilitate maxima incepand la 4 zile dupa aceasta).

Nu trebuie sa uitam ca infectiile vaginale, care apar destul de frecvent la femei (candidoza vaginala, colpita candidozica, baciloza vaginala), pot modifica caracteristicile mucusului cervical si vaginal si complica utilizarea acestor metode de urmarire a ovulatiei. In acest caz, metodele sunt ineficiente si nesigure.

Ovulatia

Ovulatia are loc atunci cand un ovul (ou) matur este eliberat dintr-un ovar si este pregatiti sa fie fertilizat. Daca acest proces nu se produce, apare sangerarea cunoscuta sub denumirea de menstruatie.


Ciclul lunar al unei femei incepe din prima zi a menstruatiei pana la prima zi a urmatoarei menstruatii. In general, un ciclu normal dureaza intre 28 si 32 de zile, insa el poate fi mai lung sau mai scurt. Perioada cand are loc ovulatia poate fi calculata scazand intre 12 si 16 zile pornind de la prima zi a ultimei menstruatiei.

Majoritatea femeilor ovuleaza intre ziua 11 si 21 a ciclului lor, pornind de la prima zi a ultimei menstruatii. De asemenea, ovulatia poate avea loc de mai multe ori in timpul unui ciclu. Ziua ovulatiei difera si ea in fiecare luna.

Procesul ovulatiei
In jurul celei de-a doua saptamani a ciclului lunar, la fel ca in fiecare luna, hipofiza, o mica glanda situata in creier, care comanda intreaga activitate hormonala a organismului, secreta estrogeni, substanta care determiuna maturizarea unui ovicit (ovul) imatur din ovar.

Aici, fiecare ovocit este hranit si protejat de restul tesutului ovarian prin mai multe straturi de celule formand in jurul lui un corpuscul care are in mijloc o cavitate plina cu lichid. Acesta este foliculul lui De Graaf. Estrogenii activeaza foliculul care creste in dimensiuni prin dezvoltarea cavitatii sale si formeaza pe suprafata ovarului o mica umflatura de marimea unei boabe de coacaza.

In final, foliculul se rupe, eliberand ovocitul matur. Acest fenomen se numeste ponat ovulara sau ovulatia. La iesirea din folicul, ovulul este captat de franjurii mobili ai pavilionului trompei lui Fallope, care este plasata in contact direct cu ovarul.

Ovulul, care nu dispune de niciun mijloc de locomotie propriu, pluteste in lichidul trompei si avanseaza lent in directia uterului, gratie miscarilor conjugate ale peretilor musculosi ai trompei si cililor vibratili care captusesc interiorul acesteia. El poate astepta in trompa intre 12 si 24 de ore, termenul maxim pana la care poate fi fecundat.

Secretia progesteronului
Dupa ovulatie, foliculul care a expulzat ovulul se intareste si se ingroasa. Poarta acum numele de corp galben datorita culorii sale. El continua sa secrete estrogeni ca si inainte de eliminarea ovulului, dar mai produce si un alt hormon, si anume progesteronul.

Acesta, asociat cu estrogenii, determina o ingrosare a mucoasei uterine. Subtire la inceputul ciclului, ea se ingroasa considerabil dupa ovulatie, formand numeroase pliuri care determina marirea suprafetei sale. In urma cestui fapt, mucoasa uterina devine foarte bogata in glade si vase sangvine.

Menstruatie sau sarcina
In cea de-a 20-a zi a ciclului (in cazul unul ciclu normal, de 28 de zile), uterul este pregatit sa primeasca oul fecundat. Daca acesta nu a fost fecundat, el nu se va implnata in mucoasa uterina. In acest cax, corpul galben regreseaza, ceea ce va duce la scaderea cantitatii de hormoni secretati. Aceasta schimbare hormonala declanseaza contractia uterului si determina degradarea mucoasei.

Micile vase sangvine care o impanzesc se rup si sangele care se scurge antreneaza ovulul degenerat spre vagin, odata cu diferitele secretii gladulare. Aceasta este fenomenul de menstruatie. Cum natura aranjeaza bine lucrurile, imediat ce un ovul nefecundat este eliminat, un nou folicul isi incepe maturizarea pentru a elibera un altul, dupa inca 14 zile. Inca din prima zi a menstruatiei debuteaza un nou ciclu de 28 de zile.

Ovulatia si sarcina
O sarcina apare in urma fecundarii ovulului, de catre spermatozoid, numai in zilele din jurul ovulatiei: 3 - 4 zile inainte si 1 - 2 zile dupa aceasta. La femeile cu un ciclu mai scurt, de 28 de zile, ovulatia va avea loc mai devreme, in ziua a 14-a, considerand drept prima zi a ciclului, prima zi de menstruatie.

La un ciclu stabil de 29 de zile, ovulatia are loc in ziua a 15-a, la cel de 30 de zile ovulatia apare in ziua a 16-a, si asa mai departe. Un ovul traieste intre 12 si 24 de ore. Apoi, daca nu este fecundat el moare si este eliminat. Viata spermatozoizilor este mai lunga, de aproximativ 3 - 5 zile.

Sursa : www.mami.ro